Pe 24 martie a început procesul de demolare a singurului patinoar acoperit din Capitală, fosta arenă "Mihai Flamaropol", inaugurată în 1962.
După ce au fost sparţi pereţii laterali pentru a crea porţi de acces pentru buldozere şi camioane de gabarit mare, muncitorii au trecut la fărâmiţarea tribunelor. "Pregătim terenul pentru ca peste două-trei săptămâni să demolăm acoperişului", a explicat ieri unul dintre muncitori.
Pe acest teren vor fi construite două corpuri de clădire independente structural, dar unite printr-un acoperiş comun.
Primul corp va adăposti patinoarul olimpic cu gcu o capacitate de 3.500 de locuri şi spaţii comerciale şi de alimentaţie publică. În cel de-al doilea corp va funcţiona centrul sportiv şi de agrement cu bazin semiolimpic, teren de sport, o zonă de spa cu terasă exterioară, o cafenea şi un restaurant panoramic cu terasă, iar acoperişul va fi loc de promenadă, pentru că va avea gazon.
Contractul a fost câştigat de asocierea UTI-Astaldi, care are la dispoziţie un an pentru a demola vechea construcţie, încă un an pentru a o ridica pe cea nouă şi alte 12 luni pentru finisaje şi montarea instalaţiilor de frig şi aer condiţionat.
Noua arenă nu va fi gata mai devreme de primăvara lui 2019, timp în care hocheiştii şi patinatorii bucureşteni vor continua să se antreneze tot prin mall-uri.
Patinoarul "Mihai Flamaropol" a fost închis în februarie 2013 din cauză că a fost debranşat de la utilităţi, administratorii nemaiavând bani să le plătească. Tot atunci, MTS a decis să transfere arena către Primărie, clădirea necesitând lucrări de consolidare a structurii de rezistenţă.
În România sunt doar şase patinoare de competiţie. Pe lângă cele din Bucureşti şi Gheorgheni, aflate în reconstrucţie, mai funcţionează cele din Braşov, Galaţi, Sfântu-Gheorghe şi din comuna Cârţa, în judeţul Harghita.
{{text}}