Fostul mare antrenor al echipei de gimnastică feminină a României în anii '70-'80, Bela Karolyi, omul de numele căruia sunt legate primele mari succese mondiale şi olimpice, era ieri seară la cantonamentul "naţionalei" SUA, amenajat la ranchul său texan, când a fost sunat de Gazeta Sporturilor.
- Domnule Karolyi, cum comentaţi faptul că echipa de gimnastică feminină a României a ratat calificarea la Olimpiada de la Rio?
- (Nu se aude nimic, câteva secunde). Nu, nu pot să cred aşa ceva!!! Cum adică, nu s-a calificat România la Olimpiadă?! Nu, nu se poate! E un dezastru! Aoleuuu! Aoleuuu! N-am ştiut. Ce veste mi-aţi dat! Ştiam că e concursul de calificări, dar nu m-am mai uitat pe internet, nici nu-mi puteam închipui că se poate aşa ceva. Să vezi ce şocată o să fie şi Marta! (Soţia, antrenoarea lotului SUA)
- Chiar nu vă aşteptaţi, după ultimele Mondiale, din Scoţia?
- Sincer, nu. Am fost acolo, am văzut că echipa era în declin, a prins doar locul 13, nu s-a calificat de atunci la Olimpiadă. Nu bănuiam însă că lucrurile vor ajunge atât de rău. Nu, nu se poate! Aoleuu! Sunt încă şocat de această veste!
- Aţi putea încerca o explicaţie?
- Nu ştiu ce s-a mai făcut pe acolo în ultimii ani, ce s-a mai întâmplat. M-am văzut şi am discutat cu preşedintele Adrian Stoica doar câteva minute acolo, la Glasgow. Nu-mi dau seama cum, dintr-o mare forţă care devenise România în anii '70, s-a ajuns aici. Cum să dispară totul aşa, parcă într-o clipă?! E imposibil de înţeles cum s-a ajuns aici. Deşi cred că pot să bănuiesc.
- Adică?
- Totul porneşte, probabil, de la sistem, de la angajament, de la dedicaţia totală a sportivilor, a antrenorilor, a tuturor celor implicaţi. Păi, în perioada premergătoare marilor competiţii, Mondiale, Olimpiade, toţi trebuie să fie conectaţi la maxim pentru atingerea obiectivelor, ca să rămâi în elită. Nu ştiu ce s-a întâmplat, România a dominat acest sport atâta vreme!
- La noi, tot domnul Belu şi doamna Bitang supervizează lotul, de atâţia ani. La dumneavoastră cum e?
- Noi pregătim de câţiva ani un grup de 25-30 de antrenori tineri, de lot, care ar putea oricând să ne înlocuiască. Eu sunt directorul lotului, Marta coordonează toate antrenamentele, dar cei tineri, care antrenează şi la cluburi, sunt mereu lângă noi, ştiu tot. Vin aici, în cantonamente, cel puţin o dată pe lună, deci atunci când noi ne vom retrage, gimnastica feminină din Statele Unite nu va avea nicio problemă. Continuitatea este asigurată. Este un model pe care poate că şi România trebuia să-l încerce.
- Aveţi şi antrenori români în acel lot?
- Da, sunt doi, Mihai Beştean şi Luminiţa Miscenco. Sunt de la şcoala veche din Deva, doi antrenori foarte buni. (Se opreşte puţin) Nu, tot nu-mi vine să cred. Sunt şocat! Mă duc să-i spun şi Martei! Nu se poateee!
12 medaliila edițiile din 1976 și 1980 a câștigat Bella Karolyi ca antrenor al echipei feminine a României: 5 de aur, 3 de argint, 4 de bronz
1981este anul în care Karolyi a rămas în SUA. De la începutul anilor 2000, împreună cu soția sa, Marta, supervizează lotul de gimnastică feminin american
{{text}}