Kyle Edmond a câștigat în 2015 Salatiera de argint cu echipa Marii Britanii, alături de frații Murray, Andy și Jamie.
Te-ai fi așteptat ca Rosol să aibă nervii mai tari sub soarele arzător de ieri, revenind pe zgura unde a triumfat în 2013, iar în 2014 a disputat finala. N-a fost însă așa, meciul din primul tur fiind câștigat de tânărul britanic Edmund, numărul 92 mondial. De două ori campion de Mare Șlem la dublu, dar și de două ori semifinalist la simplu, el a intrat în circuitul ATP în 2013.
Anul trecut, a câștigat trei titluri de challenger, iar anul acesta încă unul, atingând și primul său sfert de finală într-un turneu ATP, la Doha. A trăit însă clipe unice alături de echipa de Cupa Davis a Marii Britanii, care în 2015 a cucerit Salatiera de Argint după o pauză de 79 de ani.
- Bun venit la București, Kyle! Cum îți place aici?
- Da, e prima dată... Când am ajuns, acum câteva zile, vremea era mai rece și umedă, apoi s-a încălzit brusc. Ceva total diferit, a trebuit să ajustez. Îmi place însă aici, atmosfera e foarte bună, oamenii prietenoși, te opresc să faci poze cu ei, ceea ce mie îmi place oricum. Sincer, nu mă așteptam să fie atâta lume din prima zi!
- Ai venit de acasă, din Marea Britanie?
- Da, dar înainte fusesem o vreme la Miami, unde vremea e mult mai caldă și cu umiditate mai mare.
Cheia, în tie-break-uri
- Ai cîștigat, l-ai învins pe Lukas Rosol, care a cucerit titlul aici în 2013. Cum a fost meciul pentru tine?
- Știam că va fi solicitant din punct de vedere fizic. El e de multă vreme în circuit, are mai multă experiență. În plus, era primul meu meci pe zgură de anul acesta. A trebuit să mă adaptez, nu am jucat imediat cel mai bun tenis al meu, însă mi-am găsit progresiv locul în meci și m-am simțit confortabil. Asta e ceea ce am făcut, am jucat bine punctele importante.
- Crezi că aceasta a fost cheia meciului, că ai gestionat mai bine tie-break-urile?
- Cu siguranță, putea să fi fost 7-6, 7-6 pentru el. Dar am fost agresiv și am găsit calea să câștig.
- Suprafața ta favorită e zgura, ceea ce e puțin surprinzător pentru...
- ...un britanic. Da, însă cred că e datorită felului în care joc. Îmi place să am mai mult timp la minge, să pot să lovesc cu forehand-ul. Asta îți dă zgura, timp ca să-ți construiești punctele. N-am crescut pe zgură, abia la 14 ani am jucat prima dată pe această suprafață. Mi se potrivește cel mai bine.
Cum îți găsești idolii
- Spuneai că jucătorul tău favorit e Marat Safin. Încă este?
- E cel pe care îmi plăcea cel mai mult să-l urmăresc atunci când eram mic, pe la 10-11 ani. Pentru că era agresiv, puternic, era interesant de văzut și pentru atitudinea lui. Nu făcea niciodată pasul înapoi.
- Crezi că există similitudini între jocul lui și al tău?
- El avea un serviciu uriaș. Totul la el era despre forță. Și admiram felul în care lovea reverul. Da, așa îmi place și mie să joc. Mai puțin spartul rachetelor (râde). Uneori te uiți la un jucător și remarci anumite lucruri la el, felul în care construiește punctul, felul în care se deplasează...
- Ai avut ocazia să te antrenezi alături de Andy Murray, te-a invitat la baza lui din Miami. Poți descrie puțin experiența?
- Timp de trei ani am fost în presezon alături de Andy, în 2015 la Dubai, iar înainte la Miami. La început a fost extrem de dur pentru mine, mai ales din punct de vedere fizic, pentru că încă eram în creștere. Apoi, nivelul meu a crescut, pas cu pas. De la an la an am văzut cum jocul meu a progresat. Am învățat imens doar urmărindu-l. Îmi place foarte mult etica lui în muncă, la antrenamente.
Salatiera și meciul cu Nole
- Care a fost cea mai mare experiență a carierei tale de până acum? Finala Cupei Davis de anul trecut?
- Cu siguranță! Și pentru că am câștigat, dar și în plan personal. Faptul că am putut să joc pentru țara mea, fiind atât de tânăr, direct în finală, m-a pus într-o poziție deosebită. Mi-a arătat la ce mai trebuie să lucrez. Am jucat cu David Goffin, am avut un start lansat, am condus cu două seturi la zero, dar am pierdut, însă am arătat că nu mi-e teamă. Iar faptul că l-am întâlnit pe Novak Djokovici luna trecută, în turneul de la Miami, a fost, de asemenea, o experiență grozavă.
{{text}}