La 36 de ani, Paula Ungureanu a decis să pună punct evoluțiilor ei în echipa națională. Unul dintre cei mai valoroși goal-keeperi pe care i-a avut România, de-a lungul timpului, are un palmares impresionant.
Paula a participat la toate marile succese ale primei reprezentative în ultimii 13 ani. Cu România a câștigat argintul mondial în 2005, la Sankt Petersburg, bronzul european în 2010, la Herning, și bronzul mondial în 2015, tot la Herning. Doar alte două jucătoare au reușit această triplă alături de echipa națională: Valentina Elisei Ardean și Aurelia Brădeanu.
În toate sălile de handbal din România scandarea "Paula! Paula!" a devenit ceva firesc, după evoluțiile și paradele uluitoare ale goal-keeper-ului român.
Paula a jucat la cele mai puternice echipe din România, începând cu Oltchim, HCM Baia Mare, Rulmentul Brașov și CSM București. A evoluat însă și în străinătate, la Hypo Viena, Podravka Koprivnica și Dunaferr SE. Paula a jucat finala Ligii Campionilor cu Oltchim în 2010.
Paula Ungureanu a debutat în 2003 în echipa națională de senioare, iar în ultimii ani a fost portarul titular al României, la toate competițiile majore.
Partida cu Danemarca, de la Euro 2016, ar putea fi ultimul meci oficial al Paulei pentru echipa României.
169 de selecțiia adunat Paula Ungureanu în tricoul "naționalei" României, pentru care a și marcat de 2 ori
11 turnee finalea bifat Paula cu "naționala" României: 6 la Europene (2004, 2008, 2010, 2012, 2014 și 2016), 4 la Mondiale (2005, 2009, 2013, 2015) și o ediție a JO (2016)
”Trec anii și e din ce în ce mai greu!”
Paula explică decizia de a nu mai juca pentru România
- Paula, a fost greu când ai luat această hotărâre?
- Oof! Una dintre cele mai grele decizii. Pentru că întotdeauna am venit cu inima deschisă să joc pentru România, am fost supermândră când mi s-a cântat imnul.
- Ce te-a făcut să faci totuși acest pas?
- Vârsta! Mi-e din ce în ce mai greu să rezist departe de familie, de copil. Anii au trecut și nu mai sunt nici eu la prima tinerețe. Inima îmi spune să merg mai departe, dar din păcate nu se mai poate.
- Lași o moștenire grea, are România portari care să suplinească lipsa ta?
- Eu cred în fete, asta le-am spus, să creadă, să muncească și să aibă cel puțin atâtea realizări câte am avut eu.
- Va fi foarte greu pentru antrenorul Martin Ambros. Acum nu le mai are pe Brădeanu, pe Manea, pe Nechita și pe Ungureanu!
- Ne vine rândul tuturor să ne retragem. Noi cred că ne-am făcut datoria, am încercat să dăm totul. Trebuie să înceapă reconstrucția, să vină fete tinere. Oricât ne-am dori noi, nu putem să jucăm la infinit!
{{text}}