Cronologia evenimentelor care au condus la depistarea cu meldonium a lotului olimpic de kaiac alimentează semnele de întrebare vizavi de modul în care ANAD și laboratorul antidoping, alături de federație, au gestionat cel mai vast caz de dopaj din istoria sportului românesc.
Misterele cazului de dopaj de la kaiac, în care 7 sportivi și 2 antrenori au primit finalmente suspendări cumulate de 26 de ani pentru uz de meldonium și complicitate, stau inclusiv în modul în care laboratorul antidoping de la București și ANAD au gestionat dosarul în perioada lui fierbinte.
Mai precis, în lunile aprilie și mai 2016, de-a lungul cărora un lanț de recoltări și analize în trepte efectuate la București și în Austria a născut suspiciuni majore vizavi de un potențial scenariu de acoperire a unei povești urâte.
În special, în favoarea kaiaciștilor, care, la vremea respectivă, erau deja calificați la Olimpiada de la Rio.
Există mai multe elemente care au alimentat constant versiunea posibilei mușamalizări. Iar vocea cea mai pregnantă în susținerea acestei variante a fost și rămâne Octavian Ispas, antrenorul lotului național de kaiac al Japoniei. Pe 30 aprilie 2016, dată la care ANAD recoltase toate cele 19 probe din kaiac, tehnicianul expedia un mail de alarmă către șefa Agenției, Graziela Vâjială.
Primul mail: "Federația încearcă mușamalizarea cu complicitatea ANAD"
Câteva dintre pasajele misivei electronice sunt elocvente: "Deși mă aflu departe de țară, am fost informat asupra a două zvonuri. 1. Că la Federația Română de Kaiac Canoe, loturile olimpice și de tineret, ANAD a depistat pozitiv cel puțin o kaiacistă și mai mulți băieți de la grupa de kaiac. În urma acestor rezultate, controalele au fost extinse și la ceilalți sportivi și în unele cazuri repetate, dar încă nu au venit noile rezultate".
La acel moment, datele erau de o acuratețe impresionantă. Într-adevăr, până pe 22 aprilie fusese găsit meldonium în 11 probe, după care ANAD a mai efectuat un set de opt teste, pe 28 aprilie. A repetat însă unele pe aceiași sportivi care ieșiseră deja pozitivi pe 6 aprilie și pe 15 aprilie!
Continuarea lui Ispas: "FRKC încearcă să mușamalizeze această situație, pe undeva cu complicitatea sau prin manipularea ANAD. Ideea este că sportivii au fost anunțați că «se rezolvă». Nu cred că se va putea rezolva și aș dori ca implicarea ANAD să meargă până la capăt. (...) Dacă ne oprim pe principiul că sunt cei mai buni sportivi sau mai știu eu ce scuze, pe viitor vor fi și mai multe cazuri".
Bârlădeanu știa de dopați înainte de notificări
Expresia «se rezolvă» apare constant și-n relatările sportivilor, care au invocat repetate discursuri ale președintelui FRKC, Ion Bârlădeanu, în perioada tulbure. Îi asigura în cantonament că lucrurile se vor încheia favorabil.
Iar tema e prezentă clar inclusiv în discuția purtată pe 11 mai între șeful federației și Liviu Dumitrescu, tipul de la canoe prins cu hormon de creștere. Să ne reamintim extrasul din înregistrarea audio prezentată de Gazetă, cu mențiunea că Bârlădeanu invocă o întâlnire anterioară cu directoarea ANAD, Graziela Vâjială:
"- ARUNCĂ TELEFONUL...MAI ÎNCOLO...LÂNGĂ TELEVIZOR. Deci eu am avut informații de vreo două săptămâni despre mai mulți, dintre care erai pe listă și tu cu foarte puțin. Și zic: «Doamnă, ăștia ca să...». A zis ăsta: «Rași, tunși, frezați». «Încercăm să punem batista pe țambal». (...) Unii se «spală» foarte ușor, unii nu se «spală» deloc. (...) Dacă sunt chitiți să ne salveze, ne salvează".
Practic, Bârlădeanu admite că aflase despre situația explozivă a meldoniumului încă de la sfârșitul lui aprilie, cu mult înainte să vină notificările oficiale dinspre ANAD. Și șefa Agenției, Graziela Vâjială, a relatat că a existat o discuție informală cu președintele FRKC, dar cu alte nuanțe: "Da, știam rezultatele, mi-a zis laboratorul, aşa că atât i-am spus lui Bârlădeanu: «Ai probleme, nu-i duce nicăieri pe sportivi, că ne facem de râs, ies toți pozitiv!». El voia să-i trimită pe afară. Dar ce spune pe înregistrarea cu Dumitrescu e altceva, îl privește ce-a înțeles!".
Președintele FRKC informat despre corespondența lui Ispas
Plus încă un detaliu straniu: pe 11 mai, Bârlădeanu era în temă inclusiv cu conținutul mail-ului lui Ispas, sosit cu caracter privat pe una dintre adresele de la ANAD! O recunoște Bârlădeanu tot în discuția cu Dumitrescu: "Un individ, numit Ispas, a trimis un mail la ANAD zilele trecute. Tembelul de Ispas din Japonia. Și-a făcut-o zob pe doamna Vâjială. Și a zis că dacă nu-și face datoria la sânge... nici nu vrea răspuns".
A văzut corespondența respectivă? Foarte posibil, din moment ce stăpânea la perfecție tenta din finalul corespondenței lui Ispas, care suna astfel: "Nu am nevoie de niciun răspuns la acest mail, faptele sunt mai importante". Prin urmare, a fost Bârlădeanu cititor în stele sau i s-a pus pur și simplu misiva la dispoziție pentru a i se explica pericolul iminent ca dosarul să sară în aer?
12 mai: mail virulent din Japonia. 13 mai: pleacă restul de 18 probe
Dar cea mai frapantă coincidență se leagă de un al doilea mail expediat la ANAD de Ispas.
Pe 12 mai, dimineața, pe adresa directoarei Gabriela Andreiașu sosea, în atenția Grazielei Vâjială, un text virulent din Japonia. Esența era aceasta:
"Am sesizat că nu ați înțeles mare lucru din ce înseamnă sportul curat. Văd că veți încerca să aruncați doar unele petarde pentru a masca adevărul. Vă asigur că va fi imposibil. (...) Dacă se va adeveri că am dreptate, lucrurile vor duce probabil la închiderea unei agenții care acoperă ilegalitățile, dopingul. Dacă aș fi în locul dumneavoastră, aș face lumină, după care aș demisiona din funcție. (...) Nu vreau să lucrez într-un sport plin de interese de moment, cu oameni lipsiți de caracter, manipulări, ascunderea adevărului, trișori. Cu respectul pierdut, Octavian Ispas".
Fix a doua zi, pe 13 mai, restul de 18 probe păstrate până atunci în frigiderele laboratorului plecau împachetate spre Austria pentru confirmarea meldoniumului. O potrivire bizară sau manipulare blocată după câteva propoziții tăioase, care au aprins fitilul sub scaunele de la Agenție, laborator și federație, speriate că informațiile au transpirat prea masiv în exterior?
"Agenția are rol în planificarea testării și în testare. Probele sunt recoltate de ofițeri doping independenți de ANAD. Ei lasă testele direct la ușa laboratorului, noi nu le mai vedem la ochi. La noi ajung doar formularele de control cu numele sportivilor"
Graziela Vâjială, director ANAD"Treaba Agenției se termină în momentul în care trimite notificările după identificarea unei probe pozitive. După aceea, intervine Comisia de Audiere, prezidată de un reprezentant COSR"
Graziela Vâjială, director ANAD
Cronologia unui dosar suspect
- 1 ianuarie 2016 - WADA introduce meldoniumul pe lista interzisă, fără să existe studii de excreție (indicii care arată cât timp rămâne substanța în corp);
- 6-28 aprilie - sunt recoltate 19 probe din kaiac pentru testare doping: unii sportivi dau probe și în trei etape (6, 15, 28 aprilie);
- 11 aprilie 2016 - WADA distribuie primul ghid de orientare privind testele cu meldonium: în situația Bucureștiului, pentru testele colectate după 1 martie și cu concentrație sub un microgram, deciziile finale (pozitiv/negativ) depind de rezultatele testelor de excreție comandate de WADA, aflate încă în lucru;
- 15 aprilie - 6 mai - laboratorul de la București descoperă meldoniumul în toate cele 19 teste (18 cu concentrație sub un microgram), dar, neavând metoda acreditată, trebuie să le confirme în străinătate pentru un rezultat definitiv;
- 4 mai - de comun acord cu ANAD, laboratorul expediază pentru confirmare în Austria o singură probă din kaiac, recoltată pe 15 aprilie: e testul lui Ionuț Mitrea, sportiv necalificat la Olimpiadă. Apar primele suspiciuni privind posibila tentativă de mușamalizare a dosarului de dopaj în masă;
- 10 mai - laboratorul din Austria confirmă prezența meldoniumului în proba lui Mitrea, care primește suspendare provizorie până la noi recomandări din partea WADA privind concentrațiile pozitiv/negativ;
- 13 mai - după o nouă consultare cu Agenția, laboratorul de la București trimite pentru confirmare în Austria toate celelalte 18 probe conservate, 6 dintre ele detectate deja cu meldonium de o lună de zile;
- 16 mai - convins că e folosit ca momeală pentru a-i salva pe restul kaiaciștilor, Ionuț Mitrea depune un autodenunț la ANAD, unde recunoaște că meldoniumul a fost luat de întreg grupul după 1 ianuarie 2016, ceea ce făcea inutile discuțiile legate de concentrații;
- 25 mai - laboratorul din Austria confirmă meldoniumul în toate cele 18 probe trimise de la București;
- 30 iunie - WADA finalizează studiile de excreție: pentru test după 1 martie 2016 și concentrație sub un microgram, sportivul poate fi declarat nevinovat dacă nu există alte probe care să indice administrarea după 1 ianuarie 2016. Dezvăluirile lui Mitrea, urmate de alte declarații similare, au intrat la categoria "alte probe", iar ANAD pornise deja ancheta pe dopaj, finalizată cu suspendări dictate în decembrie 2016. z
REPERELE LABORATORULUI PENTRU MELDONIUM
- 1 ianuarie 2016 - început aprilie 2016: inapt pentru detectare meldonium
- început aprilie 2016 - sfârșit iunie 2016: apt pentru detectare meldonium, dar cu metoda de lucru neacreditată (e necesară confirmare externă)
- început iulie 2016 - prezent: acreditat complet pentru verdict pozitiv/negativ pe meldonium
Suspendările dictate de ANAD
- 1 an: Bebe Zabet (antrenor lot feminin), Ionuț Mitrea – kaiac simplu
- 2 ani: Ștefan Vasile (antrenor lot masculin), Elena Meroniac – kaiac dublu, Constantin Mironescu, Cătălin Turceag – kaiac 4
- 2 ani şi 6 luni: Liviu Dumitrescu – canoe dublu
- 4 ani: Petruș Gavrilă, Nicolae Burciu – kaiac 4
- 8 ani: Traian Neagu – kaiac 4
- pe viață - Clara Pătrugan (medic), Elena Moreșan (asistent)
{{text}}