Are 36 de ani și este mult mai cunoscut în Algeria decât în România. Augustin Călin își trăiește visul de a fi antrenor pe continentul african, unde în prezent o antrenează pe USM Blida, echipă de pe locul 3 din Liga a 2-a.
A povestit pentru GSP.ro lucruri despre fotbalul algerian, despre cum sunt organizate acolo lucrurile. Algeria dă jucători la formații precum Napoli (Ghoulam), Leicester (Riyad Mahrez, Islam Slimani), Schalke (Nabil Bentaleb), Porto (Yacine Brahimi) sau Dinamo Zagreb (El Arabi Soudani).
- Bună ziua, domnule Augustin Călin! De la Gazeta Sporturilor sunt. Vrem să facem un interviu cu dumneavoastră...
- Sigur că da, dar să nu mă confundați cu fostul fotbalist Augustin Călin. E doar o coincidență de nume.
- Nu, nu. Știm bine cine sunteți. Aveți 36 de ani și antrenați în Algeria.
- Da, vă mulțumesc pentru interes. Vă ascult!
- În primul rând, v-aș ruga să ne spuneți cum ați început să antrenați?
- Aveam 23 de ani. Am absolvit atunci Facultatea de Educație Fizică. În același timp am făcut și de școala de antrenori. Sunt posesor al licenței A UEFA. Am început să antrenez la minifotbal inițial, în Băneasa, la AS Phoenix. Era o școală de fotbal acolo.
"Nu am timp să mă plictisesc"
- Cum ați ajuns să antrenați în Algeria? Se întâmpla prin 2010 la US Chaouia...
- Grație profesorului Mircea Rădulescu. Dânsul a antrenat aici la sfârșitul anilor '90, începutul anilor 2000. A antrenat aici naționala Algeriei și a lăsat o impresie foarte bună. US Chaouia e o fostă campioană, era în Liga a 2-a. Am stat acolo 2 ani. După care datorită rezultatelor am mai antrenat diverse cluburi: Entente de Collo sau Widad Amel Ramdane Djamel.
- Cum e la USM Blida?
- E o echipă de mare tradiție, care la fel, se află în Liga a 2-a. Suporterii sunt foarte pătimași. Suntem pe locul 3 și ne dorim să promovăm. Aici promovează 3 echipe. Avem un grup de jucători tineri, toți crescuți în propria pepinieră. Mă bucură faptul că sunt apreciat atât de suporteri, cât și de jucători sau de oficiali. Am deja două oferte pentru sezonul viitor de la echipe cunoscute din prima ligă.
- Cum e viața acolo? Știu că e o țară musulmană, există anumite interdicții
- Da, așa este. Dau doar un exemplu. Aici nu ai voie să consumi nici un fel de alcool. Nu că m-ar fi interesat, e doar un exemplu. Dar eu m-am adaptat repede. Lucrez în oraș, în Blida. E foarte frumos, e un oraș tânăr. Nu fac prea multe lucruri. Îmi ocupă mult timp activitatea de la club. Urmăresc adversarii, chiar dacă antrenez la Liga a 2-a. Aici meciurile sunt televizate și la Liga a 2-a, aproape toate. Cunosc mereu adversarul cu cine joc. Nu prea am timp să mă plictisesc. Sunt de 5-6 ani în Algeria. N-am avut nici un fel de problemă cu nimeni. Oamenii te respectă și te apreciază pentru ce faci. Suporterilor trebuie să le mai dai din când în când explicații dacă echipa nu merge, de ce se întâmplă asta. Dar e un lucru normal.
"Algerienii sunt mai dedicați, românii mai creativi"
- A fost o perioadă în care ați antrenat și în țară. De ce ați plecat din nou în Algeria?
- Da, periodic. Mai mult pe la Liga a 4-a și Liga a 3-a. Am câștigat un campionat la Liga a 4-a cu Comprest Gim. Am ales însă să plec din nou în străinătate după ce am pierdut barajul de promovare. Simt că aici mă dezvolt mai repede ca antrenor. Asta nu înseamnă că nu îmi place fotbalul românesc și că nu m-aș întoarce. Dar pentru un moment cred că e mai bine pentru mine să fiu aici. Sunt multe lucruri aici care te ajută să progresezi.
- Comparați puțin fotbalul din Algeria cu cel românesc. Nu doar din punct de vedere sportiv, ci și financiar...
- Din punct de vedere al determinării și ambiției jucătorilor, sunt convins că aici este mai bun nivelul. Jucătorii sunt foarte implicați. Dau totul la antrenamente și la joc. Miuțele de la antrenamente sunt adevărate competiții. Vă spun că este ceva incredibil, au o dorință uriașă. Dar din punct de vedere tehnico-tactic, al inteligenței în joc, jucătorul român este mult superior, e mult mai creativ.
"MTS-ul și drepturile TV asigură 80% din buget"
- Cum stau lucrurile acolo din punct de vedere financiar?
- Primele două ligi sunt profesioniste. Nu sunt crize financiare pentru că echipele trăiesc destul de bine din banii de la televiziuni. Asta e o parte. Dar cea mai importantă sursă de venit este că fiecare club profesionist primește din partea Ministerul Tineretului și Sportului o subvenție, cam 80% din bugetul unui club e format din aceste două părți de finanțare. Restul de 20% revin din sponsorizări locale.
- Ce salarii se dau în Algeria?
- În prima ligă ajung la 12-15.000 de euro pe lună. Dar ca o medie, undeva la 7.500 de euro. Sunt jucători cu 5.000, dar și cu 10.000 de euro lunar. În Liga a 2-a ajungi să câștigi cam 3.000 sau 5.000 de euro.
- Cum a ajuns fotbalul algerian să ofere atâtea nume importante?
- Aici nu sunt foarte mulți străini. Iar cei mai mulți dintre străini sunt africani. E o lege care protejează jucătorii autohtoni. În ligile inferioare nu au voie jucătorii străini. Sub nici o formă. Iar în Liga 1 au voie străini doar de peste 26 de ani. Astfel sunt protejați tinerii jucători. Trecerea de la Liga a 3-a la Liga 1 se face destul de repede. Sunt mulți jucători de acest gen. E bine că nu au concurență străină.
"Suporterii au un comitet, dau bani pentru a-și asigura deplasările"
- Sunt jucători din Algeria care ar putea juca lejer la cluburile mari din România?
- Sunt convins de asta. Uitați-vă câți jucători algerieni sunt la echipe de top din Europa. Acum un în campionatul României juca Hamroun. Și era considerat unul dintre liderii echipei. Algerienii se adaptează foarte repede. Au o ambiție ieșită din comun. Ei dau totul în joc, iar asta e apreciat de fiecare antrenor.
- Cam câți suporteri vin acolo la meciuri? România suferă mult la acest capitol...
- Avem două stradioane. Unul cu gazon, care are o capacitate de 43.000 de locuri. Aici joacă și echipa națională. Și mai avem un sintetic cu 15.000 de locuri. Derby-urile le jucăm pe cel mare, pentru că se umple stadionul. Iar meciurile normale pe cel mic. Avem 10-12.000 de oameni. Vă spun că la antrenamente avem chiar 500-1.000 de fani care ne încurajează. Dar vreau să mai menționez ceva. Suporterii sunt foarte bine organizați. Ei au un comitet al lor, își plătesc o cotizație lunară. Se organizează, își plătesc deplasări, închiriază autocare. Sunt și foarte pretențioși. Vor numai victorii!
- Algeria a făcut un Campionat Mondial de excepție, dar la Cupa Africii a clacat...
- Suporterii iubesc tare naționala și se mândresc cu ea. Dar jucătorii s-au plafonat, și-au atins apogeul. Acum sunt în cădere, va fi un schimb de generații. Nici ei nu își dau seama ce s-a întâmplat la Cupa Africii. Acum fanii sunt triști. Ei voiau ca echipa să câștige Cupa Africii, chiar credeau în asta. Dar e o problemă pentru jucătorii africani care vin din Europa. Ei n-au aceeași determinare când vin la națională. Diferența asta se vede și când joacă în preliminariile pentru Mondiale, spre deosebire de cea pentru Cupa Africii. Expunerea e mai mare la Mondiale, pe ei asta îi interesează.
- Ce planuri aveți pentru viitor?
- Pe termen scurt îmi doresc să iau licența PRO. Probabil peste 1-2 ani mă voi înscrie la cursuri. Vreau această licență pentru că îmi doresc să antrenez în România. Cred că experiența pe care am acumulat-o îmi va fi de folos dacă voi ajunge să antrenez în România.
1932
este anul înființării clubului USM Blida, club pe care îl antrenează Augustin Călin
{{text}}