Mijlocașul Viitorului a moștenit pasiunea pentru fotbal de la tatăl său și a plecat de acasă la 14 ani pentru a-și urma visul de a se antrena sub bagheta lui Hagi.
Carlo Casap are doar 18 ani, dar știe foarte bine ce vrea de la viață. Planul pe termen scurt este să ia titlul cu Viitorul, ulterior își dorește să-și facă un nume important în fotbalul românesc.
Deși a avut mereu susținerea părinților, atât moral, cât și financiar, vrea să își creeze un viitor doar pe puterile lui, fără să depindă de altcineva.
- Carlo, credeai la începutul campionatului că o să ajungeți să vă bateți la titlu?
- Sincer? Nu! Obiectivul nostru a fost să rămânem în Liga 1, să o luăm pas cu pas și nici acum nu îmi vine să cred ce am realizat. Am ajuns înainte cu o etapă să fim la mâna noastră. Dacă vom câștiga cu CFR, va fi ceva incredibil!
- Care este atuul vostru în lupta pentru titlu?
- Tinerețea, te poți aștepta la orice din partea noastră!
- Cum reușește Hagi să vă motiveze cu doar o etapă înainte?
- Nu cred că este nevoie să ne motiveze dânsul! Este o motivație suficientă pentru toți faptul că am ajuns atât de departe și putem face istorie! Noi, cei veniți din Academie, am crescut cu spiritul ăsta, să fim campioni!
- Cine este cel mai încrezător dintre voi că veți lua titlul?
- Toți, dar Benzar, care este căpitanul nostru, cred că este cel mai încrezător!
- În România ți-ai dori să joci la altă echipă în afară de Viitorul?
- Nu, nu cred că am unde. Dacă suntem pe primul loc, asta înseamnă că joc la cea mai bună echipă, de ce să vreau în altă parte?!
"La școală am fost premiant"
- La ce vârstă te-ai apucat de fotbal?
- Aveam vreo 8 ani, stăteam prin casă și îl tot băteam pe tata la cap să mă ducă să joc fotbal. Într-o zi, după școală, a venit la mine și mi-a zis "Hai că te duc!". Am mers la Poli Timișoara și la o lună m-au și legitimat.
- Dar tatăl tău are o legătură cu fotbalul?
- Tata iubește fotbalul, a jucat și el în tinerețe, în județul Timiș era văzut ca o mare speranță. Dar în timpul Revoluției a fugit în Ungaria cu mama mea și s-au întors după. Fiind talentat, a fost curtat de echipe din divizia A a Ungariei imediat după Revoluție. Dar avea 19 ani și, din păcate, nu a avut cine să-l îndrume și să îl sprijine. Dacă el nu a putut, acum își dorește ca eu să ajung un fotbalist mare. Sunt conștient că fără sprijinului lui nu aș fi ajuns aici.
- Dar mama ta te-a susținut?
- Chiar ea a venit să stea cu mine la Constanța la început, pentru că aveam doar 14 ani. Tata a fost pionul de bază în spatele meu, mama la început voia să mă focusez mai mult pe școală, ca orice mamă. Dar i-am arătat că pot să mă împart între școală și fotbal fără probleme. Până în clasa a noua am fost premiant, anul acesta am examenul de bacalaureat, nici nu mă gândesc să îl pic!
- Numele Carlo Roberto are vreo legătură cu numele marelui Roberto Carlos?
- Și eu l-am întrebat pe tata! (râde) Îi plăcea numele lui Roberto Carlos și voia să am un nume diferit față de ceilalți copii. Mă rog, de fapt părinții mei și-au dorit o fată după fratele meu, să o cheme Beatrice, dar am apărut eu!
"Sunt modest și vreau să fiu independent"
- Tocmai din Timișoara cum ai ajuns la Academia lui Hagi?
- Domnul Hagi m-a ochit în 2011 la Cupa Danone. Au fost atunci ceva discuții să vin la Academie, dar nu m-au lăsat cei de la Poli să plec. Iar în 2012 am avut un turneu la Craiova, turneu la care am ieșit cel mai bun jucător, a venit antrenorul de pe atunci al celor de la Academie, Marius Codescu, și m-a convins să vin la Constanța, deși aveam oferte și de la alte cluburi din Italia. Dar dorința mea era să joc sub îndrumarea domnului Hagi.
- Ce ai făcut cu primul salariu?
- Eu nu mă gândesc la bani, nu contează banii pentru mine. Am avut norocul să am o familie unită, cu o situație financiară bună. Părinții mei sunt oameni modești, nu suntem bogați, ci doar avem un trai bun. Nu m-am gândit niciodată la bani și cred că niciodată nu o voi face, pentru că joc de plăcere. De asta m-am și apucat!
- Hagi mereu a spus că cei din familii mai modeste au sete mai mare de performanță. La tine de unde vine setea?
- M-am născut ambițios! Toată lumea mă întreabă cum de am plecat de acasă, unde aveam totul pe tavă, dar niciodată nu mă gândesc la asta. Sunt modest și vreau să devin independent, să îmi creez eu propriul meu viitor, nu pe spatele altcuiva. În iarnă, când am împlinit 18 ani, am avut o discuție cu tatăl meu și i-am spus că vreau să nu îmi mai dea bani, să mă descurc singur. Cam tot salariul de când am venit la echipa mare l-am strâns și momentan mă descurc cu ei, nu vreau să le cer, doar dacă, Doamne-ferește!, am o problemă!
- Cel mai important gol este cel împotriva FCSB din play-off?
- Nu, cel mai important rămâne cel din meciul de debut cu Botoșani, pentru că mi se părea incredibil, la acel 4-4, aveam doar 16 ani și 5 luni. Știu că am scris istorie, fiind cel mai tânăr debutant cu gol din Liga 1 și cel mai rapid gol dat de un jucător la debut. Mister îmi spusese că o să mă introducă în teren, dar nu mă așteptam să și înscriu, dar m-a ajutat Dumnezeu!
"Am încredere în mine și cu timpul cred că voi ajunge și la naționala mare!"
Carlo Casap
2goluri a înscris Casap în 14 meciuri în acest sezon de Liga 1
{{text}}