În toamna lui 2013, pe o probă trimisă de UEFA, Laboratorul Doping de la București a descoperit un fotbalist dopat cu cocaină după o testare clasică făcută la finalul unui meci internațional. Agenția națională, UEFA și Agenția mondială refuză azi să dezvăluie identitatea jucătorului.
La începutul anului 2017, șeful Laboratorului de Control Doping de la București, Valentin Pop (foto jos), oferea pentru GSP un amplu interviu legat de cel mai mare dosar de dopaj din istoria sportului românesc: administrare de meldonium în masă la lotul olimpic masculin de kaiac. A fost ocazia cu care Pop a introdus în discuție un misterios caz din fotbal, detectat de laborator în toamna lui 2013. Substanța: cocaină!
"Era jucător din altă țară"
Dialogul cu șeful laboratorului a curs foarte precis:
- Cu fotbalul cum se mai procedează? Pare o enclavă, nu cere nimeni controale.
- Primesc probe de la fotbal și chiar mi se pare... nu știu dacă nu cumva am găsit și-un pozitiv, dar nu bag mâna în foc.
- Recent?
- În general, fotbalul nu prea se dopează. Anul trecut, în 2016, am primit 157 probe de la ANAD și vreo 28 de la FRF. Cred că pozitive n-am avut în 2016, nu. (Verifică pe computer). Deci fotbalul a avut pe la începutul anilor 2000 cazul cu Neaga, cu steroizii, au fost apoi și fotbaliștii de la Farul cu furosemidul și cam de atunci n-am mai avut niciun pozitiv.
- "Nu prea se dopează" înseamnă că mai există totuși câte un caz, nu?
- Ultima dată am avut un pozitiv în 2013, niște cocaină la un fotbalist, dar am înțeles că era probă recoltată de UEFA. Și nu era nici jucător de-ai noștri. Era din altă țară. Au fost probe aduse de UEFA la noi.
"Mai departe e treaba UEFA"
- De ce ar fi trimis UEFA probe pentru testare la București?
- Nu știu exact, dar pot să speculez că a fost un meci internațional și au recoltat două probe de la noi, două de la adversari. Și au trimis la laborator la București pentru că eram cel mai aproape.
- A fost, probabil, un meci internațional și a ieșit cineva cu cocaină? Unul sau doi jucători?
- Un singur caz.
- Pozitiv cu cocaină?
- Eu l-am dat pozitiv. Nu știu ce a făcut mai departe UEFA cu dosarul.
- Putem individualiza data?
- În 2013, toamna, poate septembrie, poate octombrie. Nu vă ajută însă prea mult, pentru că-l dau pozitiv abia după ce termin analizele și confirmările. Oricum, e ultimul pozitiv găsit la fotbal.
- Cunoașteți numele sportivului?
- Nu.
- Știați, probabil, doar un cod, sexul și sportul.
- Da.
- Deci ați făcut testarea pe cocaină pentru codul X și ați raportat la UEFA, care urma să conexeze pentru a ști fotbalistul în cauză.
- Da. Și mai departe e treaba UEFA.
ANAD: "Nu este cunoscut numele sportivului"
Ulterior, într-o corespondență cu ANAD, Agenția de la București îl confirmă pe Pop: "Da, în perioada la care faceți referire Laboratorul de Control Doping a semnalat o probă pozitivă la disciplina fotbal".
Și detaliază: "Nu vă putem preciza numele sportivului în cauză. Vă putem însă preciza faptul că LCD efectuează analize la comanda mai multor clienți, nu doar pentru ANAD. De exemplu, analizează probe la solicitarea UEFA sau a altor organizații internaționale, însă numele sportivului a cărui probă este supusă analizei nu este cunoscut nici de către LCD, nici de către ANAD".
UEFA: "Nu comentăm pe cazuri specifice"
Cine e, prin urmare, fotbalistul testat pozitiv cu cocaină la București? La rândul lor, UEFA și Agenția Mondială Anti-Doping, WADA, se învârt în jurul cozii. Forul european subliniază într-un punct de vedere pentru GSP că "nu comentăm pe cazuri specifice din rațiuni de confidențialitate, dar procedura standard este că testele rezultatelor doping ale laboratoarelor acreditate WADA sunt trimise la WADA și la federația aparținătoare. WADA este apoi responsabilă să urmărească dacă o decizie este luată în acord cu codul WADA pentru fiecare caz pozitiv în parte. Dacă nicio sancțiune nu este administrată jucătorului, WADA are posibilitatea de a apela decizia adoptată de federația în cauză. Această procedură garantează că rezultatele pozitive nu pot fi acoperite de federația respectivă".
WADA: "Întrebați la București!"
WADA e și mai eliptică: "Cum solicitarea este în legătură cu cazuri antidoping din România, vă sugerăm să contactați Agenția Națională Anti-Doping, care este organismul național adecvat pentru a răspunde cererii dumneavoastră". Cerc închis, transparență zero pe axa ANAD - UEFA - WADA!
833 de testeasupra fotbaliștilor din jurisdicția ANAD (români sau de altă cetățenie) a efectuat laboratorul de la București în perioada 2012-2017: toate probele au ieșit negative, potrivit Agenției
Cele mai importante meciuri internaționale din România vizate de caz
România - Ungaria (3-0, 6.09.2013, prel. CM 2014, București)
România - Turcia (0-2, 10.09.2013, prel. CM 2014, București)
România - Estonia (2-0, 15.10.2013, prel. CM 2014, București)
Steaua - Chelsea (0-4, 1.10.2013, Champions League, București)
Steaua - Basel (1-1, 22.10.2013, Champions League, București)
Pandurii - Dnepr (0-1, 19.09.2013, Europa League, Cluj)
România U21 - Irlanda U21 (0-0, 11.10.2013, prel. CE, P. Neamț)
România - Cehia (feminin, 0-0, 30.10.2013, prel. CM, Cluj)
Mutu a fost prins
Cel mai celebru caz de dopaj cu cocaină în fotbalul românesc e cel al lui Adrian Mutu. La un test efectuat în octombrie 2004, pe când se afla la Chelsea, "Briliantul" a fost detectat pozitiv, iar după lungi proceduri judiciare FIFA a decis că atacantul român ar trebui să achite clubului britanic daune de 21 de milioane de euro. Mutu n-a plătit însă niciun ban până la finalul carierei.
"Vă garantez că niciun jucător al echipei naționale nu a fost testat pozitiv în perioada cât am lucrat la lot. Dacă acest caz nu a apărut până acum în spațiul public ar exista două variante posibile. Ori proba B a infirmat proba A, ori proba A putea să fi fost greșită din motive tehnice"
Pompiliu Popescu, fost doctor România
{{text}}