Ultimele zile ar fi fost un adevărat coșmar pentru oricine s-ar fi aflat în pielea lui Ovidiu Hațegan. Depresia e zero. Iar o pastilă de Xanax luată pe blat de la farmacie, fără rețetă, nu te-ar ajuta la nimic.
"Cum să reacționez când deschid internetul și peste tot sunt înjurat și masacrat? De ce ne schimbăm așa rapid noi, românii, în general?”…
E normal să-i criticăm după greșeli majore, e absolut justificat să-i tragem de urechi pe șefii lor că îi trimit să "fluiere" la partidele unor echipe mai slab cotate și că sunt menajați de la adevăratele derby-uri ale fotbalului românesc. Ne batem cu pumnii în piept că e român, că e cel mai bun de la noi și uităm repede că acum un an toată lumea îl suna să-l felicite că a ajuns la EURO. Și Hațegan nu ne-a făcut de râs. Sau nu s-a făcut pe el, în primul rând. A fost apreciat și l-am așteptat la aeroport.
Nu pentru că voiam să-i strângem mâna, deși trebuia să o facem, ci pentru că meseria ne obligă să relatăm.
Acum, arădeanul e mai înjurat decât un infractor condamnat la închisoare după fraude de sute de milioane de euro. Chiar trebuie pus în postura asta?! Dacă acum o săptămână dădeai un simplu search pe Google, nu aflai că "Hațegan a murit la Belfast", că "E o curvă din România!", că "E cel mai prost arbitru din lume" sau că "E un țigan român și o curvă nerecunoscatoare!".
Totul a pornit de la o decizie neispirată luată în Irlanda de Nord, la meciul tur cu Elveția, atunci când a mers pe instinct și-a arătat punctul cu var. Da, a făcut o greșeală uriașă. Ce mai contează că avea un asistent în dreapta lui care n-a fost atent și n-a știut ce să-i spună în cască?! Tot el era cel responsabil pentru ce decidea. A fost o hotărâre nenorocită, care l-a aruncat într-un cazan uriaș cu smoală.
"De ce noi, românii, uităm să fim oameni? De ce ne place să întoarcem mortul de la groapă? De ce doar noi, noi, românii, scormonim și continuăm masacrarea publică? De ce nu suntem oameni și nu ne gândim că în locul lui Hațegan poate fi unul de-ai noștri. Un prieten, o rudă, un tată sau un soț?". Sunt toate întrebările pe care, probabil, Ovidiu și le-a pus în ultimele zile. Dar nu le poate pune cu voce tare, deși ar avea tot dreptul să o facă. UEFA nu-l lasă.
În schimb, a avut dreptul de a nu mai intra pe siteuri, de a-și închide contul de Facebook și de a merge în fața studenților de la Facultatea de Medicină, Farmacie şi Medicină Dentară a Universității „Vasile Goldiș” din Arad, acolo unde le predă anatomie în limba engleză. Unde și-a găsit liniștea. Sau a încercat să și-o găsească.
În schimb, nume nebăgate în seamă în ultima vreme preferă să scoată capul sănătos și să mai arunce cu gunoi. Iar derapajul absolut grotesc semnat de Adrian Porumboiu e exemplul perfect: "Hațegan a fost un obiect de unică folosință și va fi aruncat. A fost pe post de prezervativ. Sunt unii care folosesc arbitrul pe post de prezervativ, își fac treaba cu el și îl aruncă". Poate că are tot dreptul să analizeze și să tragă concluzii, dar a depășit cu mult limita bunului simț!
A uitat că și el a fost acolo! Oare niciodată n-a fost folosit pe post de prezervativ?! Sau nu ne amintim pentru că sistemul ordona să se scrie doar de bine chiar și după ce distrugeai un meci? Iar ordinul era executat de toată lumea, nu doar de “central”.
Atunci când o întorceai ca la Periș, meciurile nu se filmau cu 15 camere Ultra Full HD, nu existau spidercam-uri sau "macarale" și sute de reluări care să demonstreze după cinci, zece minute de analiză în studio dacă a fost sau nu penalty. Dar viața unui arbitru e ca un uragan. Iar pentru cel mai bine cotat arbitru român al momentului, uraganul n-a fost Maria sau Ophelia, ci doar nenorocita aia de decizie de la Belfast.
A greșit și-a făcut-o grav, foarte grav! Dar în loc să-i fim alături la greu, să-i dăm un amărât de SMS și să-l susținem, noi preferăm să-l distrugem! Pentru că asta-i nația noastră.
PS. Domnule Porumboiu, vă amintiți meciul ăsta? Steaua - Bacău, pe Ghencea, pe 17 august 1996. Ați dictat unul dintre cele mai rușinoase penalty-uri din istoria fotbalului românesc! Imaginile sunt mai jos, de la 00:57:
{{text}}