Simona Halep, locul 1 WTA, a fost desemnată sportivul anului 2017 în ancheta Gazetei Sporturilor și a vorbit despre trofeele câștigate de-a lungul carierei.
Au trecut 4 ani și jumătate de la primul titlu WTA și acum Simona privește la o pagină mare pe care sunt încolonate 15 fotografii în care apare ținând în brațe un trofeu. Acum e numărul unu mondial și vine după un sezon descris drept "greu, dar frumos". Și de neuitat. Zâmbește spre zâmbetele din poze, fiecare are povestea ei, uneori diferită de ceea ce se vede. Aproape că nu așteaptă îndemnul și pornește din stânga sus, acolo unde a început totul. E așezată pe o mașinuță de jucărie, roșie, și sărută un trofeu din sticlă, cu o minge galbenă încorporată în partea de sus. Amintirile preiau conducerea, parcă se spun singure.
Nurnberg 2013: "Atunci eram un copil, din punctul meu de vedere. Eram cu totul și cu totul diferită, jucam numai pentru rezultatul imediat, voiam să câștig, eram foarte ambițioasă, dar pe momentul respectiv".
Doha 2014: "La Doha a fost încă un pas, primul turneu Premier 5. Atunci pot să spun că am început să cred că pot să fiu în top, să stau în top, să privesc și eu altfel tenisul, nu de jos, ci să mă pun un pic la egalitate cu celelalte".
București 2014: "A fost un turneu de suflet".
Dubai 2015: "La turneul de la Dubai am fost accidentată, nu m-am antrenat deloc înainte de turneu, am avut o fisură la coastă, dar, fiind relaxată, nu mai conta nimic. A mers de la sine jocul, a fost o bucurie, nici nu mi-am dat seama foarte mult pe moment pentru că nu eram pregătită".
Cadou special după tragedie
Indian Wells 2015: "A fost cu totul și cu totul special, am avut o tragedie în familie înainte și a fost poate un cadou de la Doamne-Doamne, să zic așa. Nu credeam că o să pot să câștig, intrasem fără nicio presiune, mintea mea era în altă parte.
- A fost un fel de evadare din gândurile tale?
- Exact, n-am jucat bine, dar am luptat și m-am ținut cu dinții de fiecare meci, jocul n-a fost la un nivel ridicat".
Madrid 2016: "Madridul a fost special și este special întotdeauna".
București 2016: "Frumos pentru că l-am câștigat a doua oară".
Montreal 2016: "A fost plăcut pentru că jucasem o finală cu un an înainte și n-am putut atunci să termin meciul, nu m-am simțit bine. Tot așa, am avut momente în care am jucat bine, dar nu tot turneul a fost la fel. Țin minte meciul cu Kerber, unde am jucat un set foarte-foarte bun".
"Mă simt ca acasă"
Madrid 2017: "A fost și mai special decât cel din 2016. Faptul că am reușit să-mi apăr titlul e un lucru mare, dar acolo mă simt ca acasă. Chiar dacă înainte, când am primit wild card de la domnul Țiriac, nu am reușit să câștig niciun meci, era poate și tensiunea, presiunea că mi-a oferit această șansă mereu. Acum parcă îmi place terenul, tot ce se întâmplă acolo, faptul că domnul Țiriac e mereu la meciuri când joc, îmi dă și o energie în plus. E turneul meu de suflet și sper să fac treabă bună și la anul".
Alături, pe o coală A3, e imprimată imaginea Simonei cu trofeul în formă de numărul unu, primit la Beijing. Strânge în brațe acel 1 din flori roșii, ca pe o jucărie mare, mult dorită. "Ce să zic, se vede pe chipul meu cât de fericită am fost. Un moment special, care cu siguranță va rămâne așa pentru totdeauna".
Avusese și la Madrid anul acesta un moment asemănător, în care strange ochii și zâmbește larg. Ce simte în clipele acelea? "Împlinire. Vreau să o trăiesc doar eu cu mine, de aceea am închis ochii, să intre bine în suflet. Împlinire pentru ceea ce trăiesc acum. Tenisul mă împlinește și mă definește".
- Unde ai toate trofeele acestea? Sunt 15 deja.
- (râde) Aoleu, nu știu unde sunt! De fapt, știu unde sunt, dar nu sunt acasă aici, la mine, sunt împrăștiate. Mi-am făcut de curând o vitrină în casă și încerc să le adun, dar cele mai importante două, cele de la Madrid, le am cu mine.
Discursul din suflet
- În toată această perioada ai avut de ținut 15 discursuri. Când ai câștigat primul turneu erai pregătită, știai ce trebuie să spui?
- Nu cred și nu mai țin minte ce am zis, sigur n-a fost ceva ieșit din comun. Eu sunt o fire foarte introvertită și destul de timidă, nu prea pot să-mi exprim verbal și tare ce simt. Acum am început să fiu mai bine, cu exercițiul și cu experiența toți progresăm.
- Sunt totuși niște chestiuni standard la fiecare discurs, mulțumiri pentru sponsori, copiii de mingi, arbitri. Vă spune cineva înainte de festivitate cui să mulțumiți?
- Ne spun de la turneu, persoana care se ocupă, de aceea poate uneori sună a clișeu, toată lumea spune același lucru, dar așa trebuie, așa e regula.
- Ai evoluat însă foarte mult, la Roland Garros ai avut un discurs foarte sensibil, din suflet.
- Mi-au mai spus persoane că a fost deosebit. Așa am simțit, nici măcar nu m-am gândit la ce să spun, pur și simplu, era prea mult ce se întâmpla acolo, în jurul meu, de aceea am dat drumul exact la ceea ce am simțit atunci".
2017 a adus un singur titlu, dar cine știe ce va fi în 2018? "Vreau un Grand Slam", repetă Simona, fără să privească peste umăr, acolo unde printurile sunt rulate la loc, iar trofeele zâmbesc din poze.
15 titluri WTA are Simona Halep în palmares, cucerite începând cu iunie 2013
2013: Nurnberg, s-Hertogenbosch, Budapesta, New Haven, Moscova, Sofia
2014: Doha, București
2015: Shenzhen, Dubai, Indian Wells
2016: Madrid, București, Montreal
2017: Madrid
{{text}}