Lacrimile lui Gabi Torje sunt iar motiv de ironie pentru rivalii lui Dinamo. Dar asta nu înseamnă că Torje e slab. Dimpotrivă.
Motivele pentru care s-a întors Torje au fost intens discutate. Nu mai e în formă. Nu are alte oferte. Are probleme cu rușii. Ba nu, cu turcii. E slab, stai, de fapt e gras, e mic de înălțime, are tricoul prea strâmt, părul prea blond, ghetele prea albastre. Pe nesimțite însă, întoarcerea lui Gabi Torje a readus ceva vital, ce fusese pierdut pe drum în acest sezon: spiritul lui Dinamo. L-am văzut peste tot în derby. În fiecare cursă, în fiecare pasă, în fiecare scandare din peluză. Din abundență.
Spiritul lui Dinamo. Uneori, când te uiți la meciuri din fotbalul românesc, te gândești dacă mai există așa ceva sau e doar o himeră. O legendă pe care le-o povestești copiilor, când te întreabă dacă fotbalul mai e și despre altceva decât despre bani. "Știi, pe vremea mea existau cluburi de tradiție și fotbaliști care jucau cu sufletul". Ce clișeu!
Torje plânge. Iar. Dar când dai tot ce ai într-un meci, pentru o echipă, echipa TA, când pui și suflet, și minte, și sudoare, mai și plângi dacă nu-ți iese. Asta nu te face slab. Din contră, te face OM. E nevoie de curaj și de sinceritate pentru a te arăta lumii așa cum ești, așa cum simți, chiar dacă știi că unii nu vor înțelege și se vor grăbi să te ironizeze.
Pentru dinamoviști n-a fost o înfrângere, dar după ce au avut 2-0 se simte ca una. Play-off-ul rămâne incert, dar ce nu e incert la Dinamo? Când a fost ultima dată certitudine? Poate acum vreo 10-11 ani? Cu greu ne putem aminti. Stabilitatea, o altă himeră.
Totuși, cu crizele de nervi și de plâns ale lui Sergiu Hanca de la final, care lovea cu pumnii în gazon, de ciudă că s-a terminat 2-2, cu lacrimile sincere ale lui Torje și cu susținerea necondiționată a fanilor din PCH, Dinamo arată că are pilonii sentimentali, are la dispoziție resursele emoționale pentru a răzbate. Rămâne de văzut dacă le va avea și pe cele fotbalistice și financiare. Oricum, din play-out-ul care e tot mai aproape și-așa nu prea mai poate merge decât în sus.
Plânge, Torje, plânge! Nu te schimba. Să plângi în continuare! Vor veni și lacrimile de bucurie. Răsplata celor care pun suflet în ceea ce fac. Avem nevoie de astfel de fotbaliști, care poartă în ei spiritul unei echipe. Asta e povara ta. Ești un norocos!
{{text}}