Fost primar de Câmpulung și deputat PDL în mandatul 2008-2012, Sorin Gheorghe Buta e un personaj nu foarte cunoscut în sportul românesc. În același timp, este probabil cel mai controversat președinte de federație.
În 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat că șeful Federației Române de Bob și Sanie a colaborat cu Securitatea. Patru ani mai târziu, Buta a fost condamnat într-un dosar instrumentat de DNA.
Gazeta l-a vizitat cu două zile înainte de aniversarea a 50 de ani de la singura medalie românească obținută la Jocurile Olimpice de iarnă. Deși performanța fusese realizată de boberii Ion Panțuru și Nicolae Neagoe la Grenoble, în 1968, președintele federației de bob nu știa ce se aniversează în data de 11 februarie.
VEZI AICI REPORTAJUL VIDEO DIN ZIUA VIZITEI GAZETEI
Informat de reporteri, Buta a acceptat să discute despre performanța lui Panțuru și Neagoe, despre culisele federației pe care o conduce de 7 ani, dar și despre condamnarea sa.
Totul cu ajutorul lui Florin Țicu, secretarul general care a jucat rolul de sufleur în timpul interviului.
Avem pârtie, dar nu avem
Domnule președinte, ce înseamnă 11 februarie 2018 pentru dumneavoastră și pentru federația pe care o conduceți?
(Sigur pe el, după ce în urmă cu 10 minute nu știa ce s-a întâmplat pe 11 februarie) Ne aducem aminte cu multă mândrie de momentul 11 februarie, cu 50 de ani în urmă, când s-a obținut singura medalie, medalie de bronz, la Jocurile Olimpice de la Grenoble. Echipajul de bob de doi, Panțuru și Neagoe. De atunci, o asemenea performanță în sporturile de iarnă nu s-a mai obținut. Este regretabil faptul că nu s-a mai obținut o asemenea performanță.
De ce nu s-a mai obținut?
Sunt multe motive. În primul rând, faptul că în România nu avem o pârtie. E principalul motiv.
Cea de la Sinaia este într-o stare de degradare…
Da, într-o stare de degradare maximală. Nu mai are…de fapt nici nu a avut înghețare artificială. Nu mai poate fi înghețată natural pentru că vedem care sunt condițiile atmosferice în perioada de iarnă. Sinaia este într-un loc care nu permite nici măcar o înghețare naturală. Mai mult de atât, pârtia nu mai poate fi omologată pentru că, din an în an, toate pârtiile au fost securizate. Să nu se întâmple accidente. La viteza pe care o prind boburile în momentul de față, în jurul a 150 de kilometri pe oră la bobul de patru, riscul de accidentări foarte grave este mare.
Așa arată astăzi pârtia de la Sinaia
Ce ar fi însemnat o pârtie nouă? Cât ar fi costat?
O pârtie clasică de beton cu înghețare artificială costă în jurul a 30-35 de milioane de euro. Au apărut și variante din materiale compozite care se fac în Europa, în Germania. Cu înghețare articială ar duce între 10-15 milioane.
Federația nu-și poate permite să…
Nu, categoric!
Buget de aproape un milion de euro
Bugetul federației care este?
Anul acesta, o să avem cifra declarată de minister. Un milion și jumătate de lei.
În scădere de la cât?
N-aș putea spune că este în scădere sau o scădere foarte mare. Anul trecut, la început, am avut o cifră de un 1,1 milioane de lei la care s-au adăugat acte adiționale. Am mai avut un 800.000, am mai avut susținere de la Comitetul Olimpic și Sportiv tot în jurul a 600.000 de lei. Ne ducem grosso modo la vreo 3 milioane de lei.
Câți sportivi aveți la Jocurile Olimpice?
Cincisprezece sportivi. (n.red. - secretarul general îi suflă din spatele camerei că sunt 16 sportivi). Șaisprezece sportivi din delegația de 28. Avem bobul de patru, bobul de doi băieți și fete, echipă completă la sanie plus un junior care, iată, s-a calificat în echipa de sanie. Avem skeleton masculin și skeleton feminin. Am acoperit toate disciplinele.
Care sunt așteptările dumneavoastră? Ce loc ar fi acceptabil pentru dumneavoastră?
Dacă am reuși o clasare în, să zicem, 10-15 ar fi foarte onorant pentru federația noastră (n.red. - la scurt timp, Raluca Strămăturaru a ieșit pe locul 7 în proba de sanie, o performanță neașteptată). Gândiți-vă că ne luptăm cu țări foarte puternice și financiar, dar și cu bază foarte bună de antrenament. Germania e mai tot timpul pe podium la toate disciplinele de iarnă. E și firesc. În afară de bugetele care sunt semnificativ mai mari decât ale noastre, ei au patru pârtii în țară. Noi înțelegem care sunt condițiile românești și suntem mulțumiți și așa.
Bobul României, cu Maria Adela Constantin și Andreea Grecu, la Jocurile Olimpice de la PyeongChang. Cele două fete au ieșit pe locul 16 din 20. Sursă: GettyImages
Președintele nu știe cine și ce a câștigat
Sportivii din România unde se antrenează?
Noi facem vara pregătire fizică, starturi pe pârtii de start din București.
Unde există pârtia asta de starturi?
În București, la…(n.red. - se uită la secretarul general care îi suflă din spatele reporterului: “La Olimpia"). La Olimpia. E o pârtie de starturi unde facem etape de Cupă pe starturi, avem la Câmpulung pistă de starturi. Pentru sanie, avem Câmpulung, avem Vatra Dornei unde ținem campionatele naționale de starturi. Avem… (n.red. - se uită din nou la secretarul general, dar acesta nu înțelege ce dorește președintele să afle)
La starturi nu ai nevoie de o infrastructură completă?
La starturi, copiezi startul de pe pârtiile de afară și pot fi folosite pentru pregătirea fizică a sportivilor plus sincronizare.
Și pentru cei care vor să exerseze o coborâre integrală?
De la 1 octombrie, începe pregătirea pe gheață pe pârtiile deja înghețate și pe pârtiile pe care se vor desfășura concursuri. În străinătate. Toți sportivii noștri se antrenează așa. Vara în țară, iarnă afară.
Cât costă pregătirea asta?
(Dă inițial din umeri).
Cine acoperă aceste costuri?
Contractul pe care îl avem cu Ministerul Tineretului.
Federația acoperă pregătirea sportivilor olimpici?
Nu. Loturile naționale. Din ele, în funcție de punctajele care se obțin în cei patru ani de zile, o parte dintre ei se califică la Jocurile Olimpice. În contractul pe care-l avem cu ministerul, evidențiem pregătirea și competițiile pe gheață începând de la 1 octombrie până la 1 martie. Toate aceste costuri sunt acoperite din bugetul ministerului.
Sunteți președinte din 2010. Care sunt rezultatele importante obținute de federația dumneavoastră?
Au fost multe rezultate. Dar aș vrea să evidențiez în mod special ultimele rezultate. Suntem campioni mondiali la Under-25, bobul de doi băieți și bobul de patru băieți. Suntem campioni la fete…(n.red. - se uită din nou la secretarul general care-i spune că suntem campioni europeni la băieți, nu campioni mondiali). Campioni europeni suntem la bobul de 2 și 4 băieți și campioni mondiali la bobul de fete, secțiunea tineret.
Președintele Buta a încurcat rezultatele sportivilor pe care-i supervizează
45.000 de euro pe transportul echipamentului la JO
Cât costă un ciclu de pregătire anual pentru echipajul de fete campioane mondiale?
N-aș avea o cifră acum până nu se… Asta înseamnă deplasări, cazare, masă, coborâri. Vă dau exemplu, o coborâre de 50 de secunde cu un bob de doi costă în medie 40-50 de euro.
Și cam câte coborâri trebuie să faci?
Câte putem să le asigurăm.
Cât ar fi optim?
(Secretarul general suflă: “Patru-cinci”). Patru, cinci coborâri.
Pe?
(Secretarul general: “Pe zi”. Președintele preia) Pe zi.
Secretarul general Florin Țicu, cel care l-a sprijinit din umbră pe președintele Buta în timpul interviului
Înseamnă aproape 200 de euro zilnic…
Da. Sunt sume foarte mari. Și vorbim de un singur bob. La bobul de patru sunt și mai scumpe. Sunt 80 de euro coborârile acolo. Ne costă foarte mult transportul materialelor. Sunt competiții și pregătiri peste Ocean, în Canada și Statele Unite. Noi, ca să transportăm un bob, ne duce pe avion la 8.000-9.000 de euro. Sunt sume fantastice.
Cât v-a costat să transportați materialul în Coreea de Sud, la Jocurile Olimpice?
(Se uită la secretarul general) Cât ne costă? (Secretarul general spune că în jur de 40.000-45.000 de euro. Președintele nu mai adaugă nimic)
Și cum le trimiteți?
Cu avionul, o cursă specială care a luat boburi și de la alte națiuni. (Secretarul general explică apoi cum materialele de concurs au fost duse de pe pârtiile din Germania la aeroportul din Frankfurt și de acolo în Coreea).
Candidează, dar nu-și știe rivalii
Cum arată viitorul bobului în România?
Aici, stafful condus de secretarul general pregătește toate programele de pregătire și de competiții. E aprobat de cei 9 membri din Comitetul Federal care se întrunește lunar.
Anul acesta aveți alegeri?
Da, în aprilie.
Și câștigați?
Vedem ce contracandidat avem. Conform statutului, se află cu 15 zile înainte de alegeri.
Dar dumnevoastră candidați?
O să candidez, da.
Câți membri afiliați aveți?
30. Nu avem mulți, suntem sporturi de iarnă. Sporturi exclusiviste. Avem o pepinieră foarte bună de sportivi la sanie. Există posibilitatea să înceapă de la vârste foarte fragede. În schimb, la bob încep la 16-18 ani. Sportivii de la bob vin în general de la atletism. Sunt mai greu de racolat copiii, sunt sporturi de risc. Nu mulți sunt dispuși să-și lase copiii la un sport unde se merge cu peste 100 de kilometri la oră.
Echipajul de bob 4 al României, în anii 70
Câți sportivi legitimați aveți?
Nu știu, câți avem, Florine? (Secretarul spune că în jur de 400). În jur de 400.
În 1990 câți erau?
(Președintele se uită direct la secretarul general care răspunde în locul său: “Cred că vreo 300”).
Adică a crescut numărul?
Da.
Explicația fiind că?
(Secretarul general preia discuția și spune “că probabil și politica pe care a dus-o federația în privința dezvoltării structurilor afiliate”)
De ce nu s-a suit președintele în bob
Care e planul pe următorii patru ani?
(Deși în aprilie vor fi alegeri, Buta vorbește ca și cum va fi ales pentru a treia oară) Planul pe următorii patru ani e să încurajăm tineretul. Am văzut că e foarte eficient. E această echipă de bob de doi calificată la Jocurile Olimpice. Ei sunt juniori. Au 18-19 ani și practică bobul de doi ani și jumătate. Am constatat că, investind în ei, cu o politică foarte bună de pregătire a fost posibil să se califice la Jocuri, deși erau juniori.
Buta în biroul de 20 de metri pătrați aflat în sediul MTS
Cum atrageți niște tineri care acum sunt cu nasul în rețelele de socializare?
Ăsta e în principal rolul antrenorilor. Un antrenor merge în licee, în școli, face prezentări, selectează tineri atleți care vor să facă bob. Vin la club, participă la pregătirea de vară apoi sunt preluați și merg la școlile de pilotaj organizate de federațiile internaționale. În măsura în care și lor le place…Dacă ajung să înceapă, le place. E foarte multă adrenalină. Sunt preluați de federația și investim în ei.
Ați făcut bob?
Nu.
Și cum sunteți președintele unei federații de bob dacă nu ați făcut bob?
(Râde timid). Statutul nostru nu prevede că este obligatoriu să fi fost antrenor sau sportiv.
Dar v-ați suit vreodată într-un bob? Ați încercat?
Mmmmm…Nu.
Deci nu știți cu ce se mănâncă bobul…
La prima mea competiție, Campionatul Mondial de bob de la Winterberg, unul dintre antrenorii noștri care face bob-taxi, nu știu dacă știți ce e asta…
Nu.
Înseamnă un pilot profesionist care are în spate patru turiști. Ei se urcă pentru prima dată în bob și coboară fără să aibă… (n.red. - secretarul general: “Care plătesc foarte mult”)…coboară fără să împingă. Viteza la un bob-taxi de patru e la vreo 120 de kilometri la oră. Se plătește cam 90-100 de euro coborârea. Deci pârtiile fac bani și dezvoltă turismul.
Așa…
E, la primul meu concurs la Winterberg, m-a invitat unul dintre antrenorii noștri să facem bob-taxi. Din păcate, înainte de acest lucru, am văzut pe monitoare desfășurarea cursei și un accident cu echipajul de bob feminin al Braziliei. A fost un accident urât, piloata n-a avut casca bine legată și i-a sărit din cap. A scalpat-o gheața pe partea dreaptă. Și atunci m-am speriat un pic.
Buta arată cum s-a lovit sportiva din Brazilia și cum și-a pierdut curajul de a se sui în bob
N-ați mai făcut niciun bob taxi.
(Râde). Nu. Dar nu e timpul trecut.
Se consideră executat de DNA
Aveți un mesaj pentru Nicolae Neagoe, singurul medaliat din 1968 rămas în viață?
Ne dorim să facem o întâlnire cu dumnealui. Să ne povestească, să ne aducem aminte de această superbă performanță. Îi dorim foarte multă sănătate și poate din experiența dumnealui să încercăm să creionăm ceva pe condițiile actuale.
Sunteți un personaj controversat…
Cine nu e?!
Ce ați făcut de sunteți condamnat?
Nu are legătură cu federația. Eram deputat, iar profesia mea este inginer constructor. În perioada aia, făceam și profesia mea. Eram director de șantier. Contractele mele erau prevăzute în declarația de interese și Agenția Națională de Integritate n-a zis că n-ar fi în regulă. M-a reclamat un coleg de la partid.
Erați în PDL?
Da. M-a cercetat DNA, a constatat că nu am făcut niciun prejudiciu. Toate primăriile cu care am avut contracte au spus că au fost mulțumiți de serviciile mele. Totuși, încadrarea a fost de incompatibilitate. Eram incompatibil să practic această profesie. ANI n-a sesizat nicio incompatibilitate.
Condamnarea a existat?
Da, un an și jumătate. Așa a cerut DNA, așa s-a executat și instanța. Am fost condamnat în 2015 pentru o faptă petrecută în 2010.
V-a afectat condamnarea în raportul cu federația internațională?
Nu, nici în relația cu ministerul. Nu are nicio treabă cu sportul.
Credeți că vă va afecta la alegeri această condamnare?
Nu. Nu există nicio interdicție în statut. Nu există nicio interdicție de vreo lege în România ca federația, care este o instituție de drept public privat, să-mi interzică această chestiune.
Replica dură a lui Neagoe
La o zi după acest interviu, Gazeta a stat de vorbă telefonic cu Nicolae Neagoe (76 de ani). Informat despre faptul că oficialii federației nu știau de aniversarea performanței sale, singurul supraviețuitor din echipajul medaliat la Grenoble, în 1968, a răbufnit: “Nu vreau să mai aud de federație. M-au dus cu vorba, aveam pe cineva care putea să finanțeze construcția de boburi la noi în țară, undeva la Câmpina. Ăștia sunt groparii sportului de munte din România”.
Ion Panțuru (primul din dreapta) și Nicolae Neagoe (al doilea din stânga), alături de campioni olimpici de la Grenoble 1968, italienii Eugenio Monti (între cei doi) și Luciano De Paolis (stânga)
Potrivit lui Neagoe, federația s-a opus mereu construirii unei piste în țară, indiferent de cine a fost președinte:
“Pe vremea lui Ceaușescu era o vorbă. “Nu vrem pistă în țară, să putem pleca afară”. A rămas la fel și azi”.
În timp ce pista de la Sinaia zace în ruină, federația consumă anual sume uriașe pentru pregătirea sportivilor în străinătate.
{{text}}