René Houseman, cea mai bună aripă argentiniană, campion mondial în 1978, alături de Kempes și Passarella, a murit joi, la numai 64 de ani. Suferea de șase luni de cancer la limbă.
55 de selecțiia adunat Houseman la națională (1973-79)
Argentina e tristă. Campionii săi mondiali se ridică la cer unul după altul. Săptămâna trecută, s-a dus Rubén Galván, răpus de ciroză la 65 de ani. Joi, a dispărut și René Houseman. Era cu un an mai mic. Din octombrie, suferea de cancer oral. Limba îi fusese atinsă de maladie. S-a stins și el...
13 goluria marcat René pentru selecționata albicelestă
Piticania cu fente și viteză
Houseman era genial. O piticanie de 1,65 m, care fugea ca un apucat pe aripă, fentând în toate direcțiile cu o abilitate ieșită din comun. Driblingurile în cascadă îi ieșeau mereu, și cu stângul, și cu dreptul. Șuta la fel de bine cu ambele picioare.
I se spunea Nebunul. Nu pentru cursele sale irezistibile, ci din cauza stilului de viață. Rebel, dincolo de limite. Cu băutura, a depășit cu mult aceste limite.
7 cluburia avut Houseman; cele mai importante: Huracán, River și Independiente
L-a sedus pe Menotti
César Luis Menotti, magicianul, antrenorul marelui vis împlinit în 1978, îl adora pe René. El l-a adus la Huracán, în 1973, și tot el i-a dat încredere la naționala albicelestă. Odată, Menotti l-a descris astfel: "Este cea mai frumoasă combinație între Maradona și Garrincha". Cea mai valoroasă extremă argentiniană.
René, cel care îi spusese cândva mamei "nu te îngrijora, aceste picioare te vor salva", a ajuns campion mondial la el acasă. La al doilea său turneu final. După 1974, titlul în 1978.
3 trofee a cucerit la club: titlul de campion cu Huracán (1973), Copa Libertadores și Cupa Intercontinentală (ambele 1984) cu Independiente
"De-abia mă țineam pe picioare atâta băutură"
Cu ani în urmă, le-a dezvăluit ziariștilor de la Olé cum i-a înscris el marelui Fillol beat fiind. S-a întâmplat pe 6 noiembrie 1977, la un Huracán - River 2-1 de ținut minte. "Numai cu răsuflarea mea puteam doborî orice jucător de la River".
Râdea când povestea. "Am venit la stadion după ce sărbătorisem toată noaptea aniversarea fiului meu. De-abia mă țineam pe picioare de atâta băutură. M-au băgat în duș de zece ori, mi-au dat cafea de nu mai puteam să beau".
A jucat întreaga partidă. Și, aproape de final, a înscris golul victoriei. "Am primit o pasă printre Perfumo și Ártico, iar când Fillol mi-a ieșit în cale, l-am trimis să caute mingea în plasă la colțul lung".
"«Nebunul» e cel mai bun din fotbalul nostru"
Cum a sărbătorit acel gol? "De bucurie, m-am aruncat în iarbă și m-am accidentat. Am ieșit de pe teren, m-am dus direct acasă. Voiam să dorm, să dorm, să dorm". Și-a amintit și cum cântau fanii la următorul meci: "Bea, bea, bea, René bea fără oprire, «Nebunul» e cel mai bun din fotbalul nostru".
Acesta era René Houseman. Nebunul.
"Ți-am fost prieten adevărat, René. M-am bucurat de fotbalul tău"
Maradona nu-l poate uita pe Houseman. Pe 22 februarie 1977, Diego, care nu avea decât 16 ani și juca la Argentinos Juniors, a debutat în tricoul naționalei la 5-1 cu Ungaria, într-un amical disputat pe "Bombonera". El și Felman au intrat în minutul 62, schimbându-i pe Luque și Houseman. "Ți-am fost prieten adevărat, René. M-am bucurat de fotbalul tău. Odihnește-te în pace, Loco", a fost mesajul postat de Maradona pe Instagram.
”Era impresionant. Un fotbalist apărut din neant. Nimic nu era lucrat la el. Totul era inspirație. Maradona a spus odată că Houseman era cel mai bun”
César Luis Menotti, selecționerul Argentinei campioană mondială în 1978
{{text}}