N-are Voinţa

În partida pe care a jucat-o timp de 10 ani cu baza sportivă bucureşteană, Ilie Năstase e condus la seturi cu 2-0



La începutul lui 1998, Ilie Năstase habar n-avea despre Clubul Sportiv Voinţa. "Nu ştia nici măcar că există. Nu ştia unde se află în Bucureşti, ce spaţiu deţine sau din ce e constituit patrimoniul", susţine Mihai Piştalu, directorul bazei sportive din cartierul Aurel Vlaicu.



Piştalu afirmă că el este cel care i-a făcut legătura lui Ilie Năstase cu "Voinţa". Cei doi se cunoaşteau de mai mulţi ani, iar în primăvara anului 1998, Piştalu l-a chemat pe Năstase şi i-a arătat baza sportivă. "I-am propus să devenim parteneri şi să facem ceva frumos aici. Noi puneam în joc locul, iar el venea cu numele şi, implicit, cu sponsorii. Aşa s-a născut Academia de Tenis".



S-a lepădat de asociaţi

În mai 1998, cele două părţi au trecut la treabă. Clubul Voinţa şi Ilie Năstase, prin firma Nastimex Rom SRL, încheie un contract de asociere în participaţie pe o durată de 30 de ani. Obiectul contractului: înfiinţarea unui complex sportiv "Academia de tenis - Voinţa Bucureşti". Beneficiile şi bunurile sînt partajate astfel: 18 % Voinţa şi 82% Nastimex.



Un an şi jumătate mai tîrziu. În octombrie 1999, Guvernul transferă Clubul Voinţa în Administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului, iar acesta, peste o lună, îl dă în folosinţă gratuită, pe o perioadă de 49 de ani, Fundaţiei pentru tenis "Academia Ilie Năstase". Pe scurt, Ilie Năstase elimină din ecuaţie conducerea bazei sportive de pe malul Lacului Floreasca, uită de contractul de asociere şi rămîne stăpîn peste tot.



Instanţa nu-i dă dreptate

Furioşi, reprezentanţii bazei sportive încep să caute dreptate prima dată la MTS, ulterior devenit Agenţia Naţională pentru Sport, iar apoi în instanţă. Anii se scurg, iar în loc de ajutor, ANS şterge "Voinţa" din Registrul Sportului şi dă clubul în judecată pentru că se opune la evacuare.



ANS cîştigă în prima fază procesul cu "Voinţa", iar instanţa declară suprafaţa aflată în litigiu drept neamenajată, deşi pe cei 63.000 de metri pătraţi se află terenuri de tenis, de handbal, de volei, de fotbal cu gazon, tribune, sală de popicărie. În aceste condiţii, "Voinţa" a cerut strămutarea procesului la Timişoara. Prin experţii trimişi la faţa locului, Tribunalul Timiş dă dreptate clubului bucureştean. Acest lucru s-a întîmplat marţi, 12 februarie 2008, zi în care Ilie Năstase şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al FRT pe motiv de "justiţia din România e coruptă".

În noiembrie 2007, Năstase a mai pierdut un set în meciul cu "Voinţa", cînd Curtea de Apel Bucureşti a anulat Hotărîrile de Guvern prin care a primit în administrare baza sportivă.



Profit: 1,5 milioane euro

Pentru mărirea suprafeţei pe care urma să se construiească Academia de Tenis "Ilie Năstase", fostul jucător a mai primit în 2001, de la Regia de Administrare a Patrimoniului şi Protocolului de stat, cu drept de închiriere pe 10 ani, un teren de 16.000 metri pătraţi învecinaţi cu baza sportivă "Voinţa". Pe 1 noiembrie 2004, Ilie Năstase cumpără terenul de la RAPPS, pe o sumă cu mult sub preţul pieţei, iar 18 zile mai tîrziu îl vinde unor proprietari privaţi pentru suma de 1.428.000 de euro (facsimil). În scurt timp, pe teren a apărut un complex imobiliar.



"De opt ani mă zbat de unul singur pentru a realiza Academia de Tenis şi apare hotărîrea abuzivă a Tribunalului Timiş, dată de judecătorul Emilia Cioabă. Mă declar învins de corupţia din justiţia română"

Ilie Năstase, 12 februarie 2008



"Doamna judecător Emilia Cioabă nu a făcut parte din completul de judecată care s-a pronunţat în dosarul ce vizează Academia de Tenis"

Tribunalul Timiş, 13 februarie 2008