Căpitanul celor de la SCM Craiova, Cristina Zamfir, 28 de ani, a mărturisit Gazetei cu ce a rămas după finala vieţii pentru ea şi colegele ei campioane în EHF
- Cristina, realizaţi ce s-a întâmplat cu voi?
- Treptat. Am făcut ceva uriaş pentru noi, pentru oraş. Am luat-o pas cu pas şi-am ajuns în vârf. Noi eram echipa cea mai slab cotată la câştigarea trofeului. Incredibil, nu? Bine s-a zis că Cenuşăreasa a ajuns prinţesă la palat. Am fost unite, am avut lângă noi oameni minunaţi, am ascultat ceea ce s-a spus de pe bancă, deşi nu întotdeauna a ieşit cum am fi vrut, dar per total suntem campioane şi asta contează.
- Ai avut vreun moment de panică în finalul finalei?
- Doamne, ultimele minute au fost de coşmar. Am condus şi la 8 goluri diferenţă, dar parcă în ultimele 5 minute uitasem drumul spre poarta lor. Dar Dumnezeu ne-a iubit, a fost oltean. Mă rugam să se termine meciul mai repede.
- Care a fost primul sentiment când s-a fluierat finalul?
- Am plâns de fericire.
- Ce-ţi venea să faci?
- Să urlu, să ţip, dar eram sleită de vlagă, finalul a fost pe muchie de cuţit.
"Contează culoarea medaliei"
- Cum e să mergi pe stradă şi să te aplaude oamenii simpli?
- Înseamnă că ne apreciază. Sunt momente unice. Cu aceste amintiri rămânem peste ani, ele ne vor face sufletul să zâmbească.
- Craiovenii vorbesc pe social media şi spun că ar trebui să fiţi făcute Cetăţeni de Onoare ai Băniei?
- Ar fi o onoare, dar nu eu hotărăsc. Aşteptăm să vedem. Da, ar fi foarte onorant.
- Aveţi trei meciuri de campionat într-o săptămână, marţi cu Rapid, apoi cu Corona Braşov şi cu Brăila. Cât mai contează competiţia internă? Că bani nu cred că aţi câştiga mult mai mulţi că terminaţi pe locul 2.
- Dar nu e vorba doar de bani. Ci că merităm să încheiem pe locul 2, am fost acolo mult timp. Contează culoarea, argintul e mai preţios decât bronzul. Şi-ar fi un an extraordinar încheiat bine.
"Mi-ar fi plăcut să fiu poliţistă"
- Sunteţi considerate chiar mai bune decât Craiova Maxima de la fotbal.
- Ne bucură că suntem apreciate şi lumea ne compară cu marile valori. Fiecare a făcut performanţă în sportul lui.
- Ce pasiuni ai în afara handbalului?
- Tot ceea ce fac se leagă de această dragoste a mea, handbalul. Mă uit la meciuri, dietă, antrenamente, mă odihesc, mă relaxez ca să am mintea limpede.
- Ce doreai să te faci când erai mică?
- Poliţistă. Probabil, îmi plac mult uniformele.
19 selecţii are Cristina la naţionala României, unde a marcat 29 de goluri
"Nu ne interesează comparaţiile cu fotbalul, că noi câştigăm atât şi ei atât, important e că ne facem treaba, am obţinut ceva, iar oamenii sunt alături de noi şi ne transmit dragostea lor" Cristina Zamfir
{{text}}