Cum s-a schimbat fotbalul în 25 de ani: în locul curselor lungi de la Forban, steliștii se antrenează pe un teren perfect, cu tehnologie și cu materiale de zeci de mii de euro. Și nu mai sunt urși prin preajmă, sunt cai, vaci și maimuțe, într-un decor în care nu toate elementele se potrivesc neapărat.
Teren perfect, printre cele mai bune din zonă, dacă nu cumva cel mai bun din aria Apeldoorn, în care sunt cazați steliștii. Și sunt zeci de terenuri, mai multe în fiecare sat. Când vezi atâtea locuri excelente pentru jucat fotbal, e și mai greu de explicat criza Olandei, care nu s-a calificat nici la Mondial, nici la EURO trecut!
Tehnologie și marketing
Antrenamentele conțin jocuri cu mingea chiar și în zilele în care programul e bazat pe pregătire fizică. Datele despre nivelul condiției fizice a jucătorilor sunt descărcate în laptopuri ca în Football Manager. Fotbaliștii poartă GPS în amicale și la ieșirea de pe teren îi predau aparatura preparatorului fizic, care vede cât a alergat fiecare și cum a reacționat organismul la efort.
Pare să aibă dreptate cine insistă că nu sunt normale comparații în genul "Care a fost mai bun: Cristiano Ronaldo sau Eusebio? Messi sau Maradona? Dobrin sau Hagi?". Fotbalul s-a schimbat, s-au modificat și condițiile de antrenament, și materialele folosite. Românii s-au dus la Mondialul din '70 cu ghete cusute de ei, reparate cât să poată fi utilizate.
La FCSB e mai greu să găsești doi jucători cu perechi de încălțări identice. Modele diferite, firme diverse, multe culori. Un fundaș central e încălțat cu galben, celălalt cu roșu. Ale lui Teixeira sunt albe. Ghete pentru apărători și ghete pentru fotbaliștii tehnici, care vor să simtă mingea cât mai aproape.
Și materiale pentru pregătirea fizică, funii conectate la aparate care controlează tensiunea din musculatură, veste menite să activeze mușchii și să amelioreze agilitatea.
Acum, roș-albaștrii se pregătesc în Olanda după cele mai noi metode de antrenament
Ceai anti-sex și scrisori întârziate
Nu e numai o modă, până în anii '90, inclusiv, nu existau asemenea dotări. Steaua se antrena la Forban și vara, și iarna. Vara era foarte cald, iarna era foarte frig. Și era zăpadă multă, prin care jucătorii aveau de alergat 7 kilometri, cel mai des. Era traseul obișnuit, că mai existau și altele extra, de 10 și de 12 kilometri.
Doar alergătură, somn între cele două antrenamente din zi. Fără telefoane. Unii le trimiteau scrisori iubitelor, nevestelor, însă mesajele ajungeau după revenirea acasă a fotbaliștilor. Nici Poșta nu se mișca suficient de rapid la Forban. Și nu existau WhatsApp, Facebook, Twitter! Vreo prietenă mai geloasă nu avea oricum motiv să ceară un selfie ca să se convingă de cumințenia iubitului-fotbalist.
Jucătorilor li se dădea un ceai special, folosit și în Armată, care bloca apetitul sexual. Ideea era să-i țină concentrați doar la pregătire, nu să se asigure clubul de fidelitatea din cuplu. Totul ținea de Ministerul Apărării, de fapt. Echipa urca la Forban, la 1.400 de metri, cu un camion al Armatei, pentru că drumul nu putea fi parcurs cu mașini normale. Oamenii lui Dică se trezesc, merg la micul dejun și urcă pe biciclete pentru o plimbare de 6 kilometri până la teren.
Dică și asistenţii săi merg la teren cu bicicleta
Urși reali și maimuțe importate
La Forban mai erau și urși. Măcar o dată pe cantonament, un urs ataca magazia cu provizii și fura mâncare. Echipa era în siguranță datorită câinilor-gardieni, de care atacatorii nu treceau. În Apeldoorn sunt vaci, cai, căprioare și maimuțe. Maimuțele nu se potrivesc în peisaj, au apărut ca în Westworld, serialul SF creat de HBO, cu oameni artificiali și cu animale artificiale plasate într-un parc de distracții rezervat oamenilor reali. Gorile, cimpanzei, macaci, rațe și struți ocupă un parc cât un oraș în zona în care se antrenează steliștii pentru campionatul următor.
Maimuţele sunt prezenţe obișnuite în zona Apeldoorn
Pentru un fotbal science-fiction, în care întotdeauna apar materiale noi, metode pentru pregătire și pentru refacere, mingi mai ușoare cu traiectoria mai greu de anticipat, ghete mai spectaculoase și mai performante. Talentul contează în continuare, aparatura trage de el și-l aduce mai aproape de nivelul din Westworld, într-un sport-ficțiune, în care cine investește în artificial are o șansă în plus.
Stelea s-a păcălit
Steaua l-a atras în 1995 pe Bogdan Stelea, o lovitură și ca influență asupra echipei, și ca impact în rivalitatea cu Dinamo, din moment ce portarul fusese crescut în Ștefan cel Mare. Stelea fusese impresionat și de ocazia pregătirii la Forban, exista mitul că cine duce un cantonament la cabana steliștilor nu se accidentează 6 luni, joacă încontinuu fără probleme datorită antrenamentelor tari și a regimului strict.
Lăcătuș a povestit că portarul s-a crezut prea puternic: "A venit la Forban cu niște ghetuțe speciale pentru alergat. I-am zis «vrei să vorbesc să nu faci antrenamentul normal? Ești portar, n-are rost să alergi cu noi!». «Cum?! Eu pentru asta am venit la Steaua, să mă antrenez la Forban! Alerg tot traseul!». L-am pus în grup cu cei mai tineri, care alergau cel mai bine. N-a terminat antrenamentul, s-a întins pe jos și a zis că nu mai poate!".
"L-a mâncat ursul!"
Jucătorii de la FCSB se antrenează pe teren excelent, au hotelul aproape, amicalele sunt și ele în zonă, nu există vreun drum lung de parcurs. În niciun caz de parcurs în alergare! Generațiile din trecut nu aveau GPS, nici Google maps, și se mai rătăceau prin munți în timpul antrenamentelor. În anii '90, un masor poreclit "Buzău" a apărut după șapte ore. Jucătorii erau convinși că l-a prins un urs și că nu avea să se mai întoarcă. Plecau în străinătate și fotbaliștii din anii '80, '90, dar numai pentru turnee cu meciuri amicale. Pregătirea de bază era la Forban. Se încheia cu o masă de tabără, la care participau și ciobanii din zonă. Carne la proțap și muzică la acordeon erau ingredientele.
{{text}}