GSP.RO scrie istoria cluburilor care au dispărut din prim planul fotbalului european și mondial. Astăzi: A.C. Perugia!
Deși are o tradiție de 113 ani, Perugia a trecut prin multe momente dificile, fiind desfințată și refondată de trei ori. Gruparea fanion a orașului din centrul Italiei s-a refondat ultima oară în 2010 după ce mai trecuse prin episoade similiare în 2005 și 1940.
Borne importante
În ciuda acestor momente, Perugia a reușit să se numere în unele perioade printre echipele redutabile ale Italiei. Are 13 sezoane petrecute în Serie A, cea mai înaltă performanță fiind locul 2 ocupat în 1979.
De asemenea, în 2003 s-a numărat printre câștigătoarele Cupei UEFA Inertoto, în același sezon reușind să ajungă până în semifinalele Cupei Italiei.
În rest, echipa a fost obișnuită mai mult cu eșalonul secund italian, competiție în care a evoluat timp de 26 de sezoane, la care se adaugă alte 16 sezoane petrecute în Serie C.
Clubul gimnaștilor
Societatea în cadrul căreia a apărut echipa de fotbal era, inițial, dedicată gimnaștilor și a apărut în 1890. Fotbalul, ca ramură sportivă, s-a alăturat abia din 1905, însă primele meciuri cu alte echipe au avut loc doi ani mai târziu, în cadrul unui triunghiular care a avut loc la Perugia și la care au mai participat Lazio și Robur Siena.
A urmat o perioadă de acumulare în care echipa de fotbal a jucat în campionatele regionale din Umbria, iar în paralel s-au pus bazele stadionului de fotbal din localitate.
La un pas de performanță
Experiența acumulată a propulsat-o pe Perugia spre ligile superioare, însă nu fără puține emoții. În 1932 a fost aproape de Serie B, însă a pierdut promovarea în defavoarea celor de la Genoa.
A reușit însă în sezonul următoar, iar după un singur an era aproape chiar de Serie A, însă și de această dată prima încercare nu a fost cu noroc.
Ratarea acestei promovări avea să afecteze enorm clubul perugian care, din cauza problemelor financiare și a datoriilor, se afla la finalul unui prim ciclu în care reușise câteva performanțe. Au urmat două retrogradări, iar în 1939 echipa s-a dizolvat.
Povestea continuă
Totuși, acesta nu a fost sfârșitul, ci începutul unui nou capitol. Un an mai târziu, echipa s-a reorganizat și a pornit din nou la drum din Serie C.
După finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, echipa a avut în componență și militari britanici care ocupaseră regiunea Umbria și evoluau contra celorlalte echipe din zonă.
A urmat o perioadă în care echipa a oscilat între Serie C și Serie B, fapt ce a prefațat apariția ”echipei miracolelor”, o generație care a propulsat Perugia în Serie A în anii '70 și a reușit unele din cele mai importante rezultate din istoria clubului.
”Echipa miracolelor”
Debutul în prima ligă din fotbalul italian avea să vină în 1975 și a fost unul spectaculos, cu câteva rezultate bune reușite în primele etape și o clasare pe locul 8 la finalul sezonului.
A urmat un an și mai bun, încheiat pe locul 6, apoi un loc 7 în 1978, însă marele miracol s-a petrecut la finalul sezonului 1978/1979, an în care echipa a terminat pe locul doi în Serie A, la doar trei puncte în spatele lui AC Milan și peste Juventus, Inter, Napoli sau Fiorentina.
În acel sezon, Perugia a fost singura echipă care a scăpat neînvinsă: a avut 11 victorii și 19 egaluri în cele 30 de partide disputate în Serie A.
După această performanță a mai urmat un sezon oarecum liniștit, cu o clasare pe locul 9, însă în 1981 echipa nu s-a mai ridicat la înălțimea acestor performanțe: a terminat pe locul 15 și a retrogradat în Serie B.
În sezonul 1984/1985, echipa a fost la un pas de revenirea în Serie A, însă a terminat pe locul 4 în Serie B, bifând două recorduri spectaculoase: cele mai puține înfrângeri (doar una) și cele mai multe egaluri (26 din 38 de partide jucate).
După asta a urmat o nouă perioadă de cădere, echipa ajungând chiar și în al treilea eșalon fotbalistic din Italia.
Tentative de revenire
Al doilea contact al Perugiei cu Serie A avea să vină abia la finalul sezonului 1995/1996, an în care a terminat pe locul 3 în Serie B și a reușit promovarea. Din păcate, echipa s-a clasat pe locul 16 și a retrogradat imediat.
Din nou în Serie B, Perugia nu a mai cedat și a reușit o nouă promovare: urmată, de această dată, de șase sezoane petrecute în cea mai puternică competiție națională. În această perioadă, cea mai bună clasare a fost un loc 8 obținut în 2002.
În 2004, echipa a retrogradat din nou în Serie B și nu a mai reușit până în prezent o nouă promovare, trecând și prin două noi reînfințări.
Jucători legendari:
- Marco Materazzi
- Fabrizio Ravanelli
- Gennaro Gattuso
- Paolo Rossi
- Zé Maria
- Hidetoshi Nakata
- Manuele Blasi
- Fabio Grosso
- Dante Fortini: cele mai multe prezențe - 360
- Armando Serlupini: cele mai multe goluri - 72
Alte cluburi uitate: Royal Antwerp, Recreativo de Huelva, FC Martigues, Waldhof Mannheim, Wimbledon F.C., Old Carthusians F.C., Heracles Almelo, AS Saint-Etienne
{{text}}