Un antropolog cu studii serioase a deschis în Libertatea un ciclu de articole despre stimulii care ne determină opțiunile și votul. Publicul l-a primit excelent, analiștii media s-au indignat.
Libertatea a publicat vineri, și în ediția tipărită și pe site, un articol de opinie al antropologului român Radu Umbreș, referitor la referendumul despre familie care se va ține săptămâna viitoare, pe 6 și 7 octombrie.
Lector la SNSPA, Radu Umbreș are master și doctorat la două prestigioase universități din Marea Britanie, Oxford și UCL și a fost cercetător post-doctoral in cadrul Institutului Jean Nicod, Ecole Normale Superieure din Paris.
Radu Umbreș și-a ilustrat singur articolul cu o imagine a unei ciocolate belgiene de cea mai bună calitate, dar care semăna cu un excrement uman.
De ce a făcut asta?
Pentru că articolul vorbea despre felul în care dezgustul ne influențează judecățile.
Dezgustul, spune antropologul, este unul dintre instrumentele evoluției speciei. De pildă, el ne-a împiedicat să ne îmbolnăvim sau să fim vânați. Nu e nici o rușine să simțim repulsie atunci când vedem ceva care ne confruntă puternic obișnuințele.
Așa se explică sentiment de dizgrație sau chiar de repulsie pe care îl resimt mulți oameni când se gândesc la un act sexual între doi bărbați.
Asta apropo de referendumul pentru familie, despre care Umbreș va scrie în Libertatea un ciclu de articole.
Radu Umbreș nu-și pitește opțiunea în privința referendumului, el este din tabăra ”NU”.
Întrebarea e, explică cercetătorul, ce facem după ce realizăm că suntem cuprinși de repulsie? Căci dacă ne transformăm dezgustul în judecată morală abandonăm însăși rațiunea și dilemele, care ne definesc ca specie.
Analistul și ziaristul Petrișor Obae, de la siteul paginademedia.ro, a postat un NO COMMENT îngrețoșat la imaginea publicată de Libertatea, aleasă, încă o dată, chiar de autor, tocmai pentru că ea făcea parte din demonstrația articolului.
”Astăzi, iar, într-un ziar printat, am văzut un…”, sună titlul dat de Obae, de unde lipsește cuvântul ”rahat”.
Să rostim cuvântul, nu e nici o rușine! ”Într-un ziar printat am văzut un rahat”. Și după aceea? După ce simțim repulsia, primul reflex e să începem să judecăm de pe poziții de autoritate morală, căci Perișor Obae se comportă exact așa cum a anticipat Radu Umbreș că suntem tentați să reacționăm noi, oamenii.
Siteul Pagina de media condamnă în numele dezgustului pe care l-a resimțit! ”I-ai validat argumentul antropologului”, adică ai judecat fără să raționalizezi, remarcă, amuzat, chiar unul dintre cititorii paginademedia.ro.
În acest caz concret, opinia unui cercetător despre referendumul pentru familie, e mai greu de înțeles cine e ”tabloidul”:
Libertatea, cea care găzduiește perspectiva amplă a unui cercetător reputat, pe o chestiune de interes public.
Sau siteul de analiză Pagina de media e, de fapt, ”tabloidul” care își impune prejudecata neinformată?!
Ieri, în redacția Libertății, față în față cu ziarista Sorina Ionașc a stat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei. A fost un dialog interesant. Căci asta e treaba unei redacții, să asculte ambele părți, să încerce să fie platforma pentru o conversație națională polemică și civilizată. E interesant cum purtătorul de cuvânt al Bisericii arată mai multă moderație și deschidere către înțelegerea poziției celuilalt decât unii dintre analiști.
Noi alegem cum vrem să purtăm dialogul.
Se poate să scandăm unii la alții judecăți morale indignate, precum Pagina de media sau precum cameramanul TVR care a început să strige, în direct, la președintele Coaliției pentru Familie, care era invitat în studioul televiziunii publice!
În articolul pe care l-a publicat în Libertatea, și în cele care vor urma, Radu Umbreș nu revoluționează antropologia. El explică, atractiv și aplicată pe o temă de mare actualitate, o teorie de anul 1 de facultate.
Cititorii Libertatea au primit foarte bine articolul. A fost unul dintre cele mai citite ale zilei, pe site.
Deseori, publicul e mai pregătit să se angajeze în argumente, și nu doar cu cele cu care ești de acord, decât suntem noi, ziariștii, care ne refugiem în refuzul de cunoaștere.
{{text}}