Fotbal   •   Liga 1   •   PROCES

VIDEO Meci încins între FCSB și CSA la Curtea de Apel » Talpan, temperat cu greu în sala de judecată: "Nu, nu, vă rog, nu e nevoie să faceți asta!". Ce avea într-o geantă de voiaj

+4 Foto
Florin Talpan și omul care l-a ajutat să aducă probele la Curtea de Apel

Articol de Alin Grigore   —  marți, 13 noiembrie 2018

Florin Talpan, juristul CSA, și avocatul lui FCSB, Adrian Căvescu, s-au înfruntat astăzi la Curtea de Apel, în dosarul prin care echipa lui Gigi Becali cere ca trupa din L4 să nu mai folosească numele ”Steaua” și anularea tuturor mărcilor deținute de CSA. 

  • Acest proces a fost inițiat de FCSB la data de 3 aprilie 2017, la câteva zile după ce echipa lui Becali și-a schimbat numele în Fotbal Club FCSB. 

Juristul CSA a venit în fața magistraților cu două teancuri mari de acte care n-au fost acceptate ca probe de președintele ședinței, Ileana Ruxandra Tirică, pe motiv că existau deja la dosar. 


Talpan a avut și două contre cu președintele ședinței. Prima a fost când juristul CSA a intervenit peste avocatul FCSB fără acordul instanței, iar a doua oară s-a întâmplat când Talpan n-a cerut voie instanței să ia cuvântul. După ce a fost avertizat că se vor lua măsuri împotriva sa dacă va continua, oficialul CSA s-a potolit.

Pe lângă miile de hârtii și acte, Talpan și-a făcut apariția în sala de ședință și cu o geantă de voiaj cu inscripțiile Stelei în care se aflau tricouri de joc ale echipei de fotbal, slip și halat de baie ale echipei de polo, dar și alte materiale cu inscripția CSA Steaua București. Toate se doreau a fi folosite drept probe, însă instanța le-a refuzat.



Probele cu care Talpan a vrut să închidă procesul cu FCSB. În geanta albastră se aflau mai multe echipamente cu emblema istorică a Stelei

A vrut să dea un tricou cu Steaua președintelui


Mai mult, pe parcursul ședinței, Talpan a încercat să-i ofere un tricou de joc al Stelei președintelui de ședință, ca probă, însă după ce l-a scos din geantă, Ileana Tirică l-a refuzat: ”Nu, nu, vă rog, nu e nevoie să faceți asta!”.

”SC FCSB SA și-a înregistrat cu rea credință marca în anul 2003 în raport cu existența unei mărci notorii recunoscute în patrimoniul Clubului Sportiv al Armatei Steaua. SC Fotbal Club Steaua București n-a avut un drept legitim asupra numelui și siglei. Notorietatea mărcii Steaua București a fost constatată de către Oficiul de Stat.

Toate instanțele au constatat că această marcă e una notorie. Această notorietate a fost făcută de rezultatele de excepție pe care Clubul Sportiv Steaua le-a avut la toate disciplinele la care a participat, atât la fotbal când a câștigat Cupa Campionilor Europeni în 1986 și Supercupa Europei în 1987, cât și rezultatele sportivilor care au obținut medalii la Jocurile Olimpice”, a spus Talpan în fața instanței.

Deși nu i-au fost acceptate probele, Talpan a fost încurajat când a ieșit din sală de alți avocați, care i-au transmis că va câștiga fără probleme procesul.

”Până în prezent sunt pronunțate șase hotărâri de la instanțele de judecată din România, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel și Tribunalul București, care au constatat că cei de la FCSB sunt de rea credință. Practic, nu se poate să se pronunțe o altă hotărâre care să contrazică celelalte hotărâri care au fost deja date. FCSB încearcă să ducă în eroare instanțele” Florin Talpan în sala de judecată

Ce a argumentat juristul FCSB

Adrian Căvescu, avocatul FCSB, a explicat în instanță ce probe vrea să depună:

”Sunt mai multe înscrisuri. E vorba despre contestațiile depuse de intimat la Tribunal, prin care invocă doar portofoliul mărcilor înregistrate. În acele cauze, intimata de azi nu se apără cu marca notorie, nu invocă notorietatea. Asta vrem să arătăm, că avem un interes astăzi să anulăm acest portofoliu.

De asemenea, recunoașterea faptului că noi din 2003 deținem și utilizăm marca Steaua București, despre care noi afirmăm că a devenit o marcă notorie. Recunoașterea sub aspectul utilizării acestor semne prin prisma contractelor de comercializare dintre părți, prin prisma prezenței la toate meciurile Stelei în Ghencea, din 2003 până în 2015, a 20 de persoane din MApN. Că așa scria în contract, că trebuie să asigurăm bilete pentru 20 de persoane din MApN”.

Instanța a rămas în pronunțare pe cererile părților. 

Juristul CSA Steaua n-a vrut să ofere declarații la ieșirea din sala de judecată, dar s-a arătat optimist în ceea ce privește acest proces.

Show more
Loading ...
Failed to load data.

Show more
Loading ...
Failed to load data.