Fostul arbitru de fotbal Cristi Balaj a preluat șefia Agenției Naționale Antidoping după cel mai negru an al instituției. Are semnale că laboratorului i se va ridica suspendarea dictată în 2017 și vorbește despre creșterea numărului de controale pe fotbal.
O mutare neașteptată s-a produs la începutul acestui an în sportul românesc: fostul arbitru internațional de fotbal Cristi Balaj a preluat conducerea Agenției Naționale Antidoping. A înlocuit-o pe Graziela Vâjială, șefă în domeniu încă din anii '80 și, apoi, directoare ANAD din noiembrie 2005, momentul înființării instituției guvernamentale.
Iar schimbarea de putere s-a realizat în punctul minim atins de ANAD în istoria sa de 13 ani: laboratorul de la București cu acreditare suspendată din 2017 de Agenția Mondială din cauza unor nereguli majore, cel mai scăzut număr anual de probe recoltate și teste pozitive, 1480/7.
- Domnule Balaj, cum ați devenit boss-ul dopingului pe România fără niciun fel de pregătire în domeniu?
- Multă lume confundă Agenția cu laboratorul. Sunt două entități distincte și cu funcționare complet independentă. Acolo există medici, farmaciști sau biochimiști, care sunt convins că-și fac treaba serios. E drept, nu dețin CV-ul impresionant al predecesoarei mele, Graziela Vâjială, dar la ANAD discutăm despre managementul unei agenții care trebuie să asigure integritate și corectitudine în sport. Dacă nu ar fi existat această distincție clară față de laborator, nu puteam conduce ANAD-ul, fiindcă nu aveam specializarea necesară.
Semnale pozitive de la WADA
- Subiectul care arde e cel legat de suspendarea laboratorului de la București, survenită în noiembrie 2017. Suspiciunile sunt legate de trucare și manipulare a multiple probe, în special celebrul caz de dopaj în masă de la kaiac. Aveți informații precise despre ce s-a întâmplat?
- Există un raport extins din partea Agenției Mondiale. Nu am intrat însă în posesia acestui document, care nu se află la ANAD. WADA a corespondat, probabil, direct cu autoritatea tutelară, adică Guvernul României. Există diverse scenarii, le cunosc și eu doar din spațiul public, dar nu mă pot hazarda cu supoziții atâta vreme cât nu am deocamdată la dispoziție informațiile clare și complete. Știu însă că pe toate palierele s-a produs o reorganizare, inclusiv cu schimbări de personal, luând aici în calcul și numirea mea în fruntea ANAD. Sunt șanse mari ca laboratorul să recapete acreditarea în scurt timp.
- Ce înseamnă scurt timp?
- N-aș putea oferi un termen exact. Și nici nu vreau să fac demonstrații de optimism. Dar am purtat în aceste zile discuții cu cei de la WADA. Evident, ele sunt confidențiale. I-am asigurat însă că vom respecta strict procedurile internaționale, nu vor exista intervenții pe rezultatele testelor, ne interesează doar adevărul. A existat recent și un control din partea WADA, altul decât cel de pe parcursul investigației, iar echipa de la Agenția Mondială a fost mulțumită acum de ceea ce a găsit la București, atât la ANAD, cât și la laborator. Mă cunoșteam cu oficialii WADA din perioada cât am lucrat consilier la MTS, ne-am întâlnit la evenimente în Azerbaidjan și Elveția. Sper ca numirea mea la ANAD să ajute la recredibilizarea Agenției.
"Avem doar cinci ofițeri pentru recoltare de sânge"
- Ce vă spune faptul că 2018 a fost cel mai slab an din istoria Agenției în materie de teste prelucrate?
- Îmi ridică semne de întrebare. Dar la asta a contribuit, cu siguranță, și suspendarea laboratorului. În plus, există foarte puțini ofițeri de control. Mă refer la oamenii care prelevează probele. Spre exemplu, dispunem doar de cinci asistenți medicali la nivel național, trecuți prin cursurile de specialitate ANAD și certificați pentru recoltarea de sânge! Cinci! Și lucrează și cu titlu gratuit, ceea ce nu e normal! Sunt, apoi, alți opt angajați ai Agenției, plus încă 15 ofițeri pentru colectarea probelor de urină, recrutați de compania din Suedia, care se ocupa de tot acest proces. Contractul cu nordicii a expirat însă la 31 decembrie. E, per total, un număr mult prea mic de oameni, mai ales că în 2019 vrem să ajungem la 3.000 de prelevări, dublu față de 2018.
- În 2017, agenția din Germania, spre exemplu, a raportat 12.709 teste și 16.351 eșantioane, adică o medie de 45 de probe recoltate pe zi! E drept, la un buget de 9,4 milioane de euro, față de circa 2 milioane în România. Nu ne propunem totuși prea puțin în materia controlului?
- Am speranța că bugetul pe 2019, la care lucrăm, va fi mai generos. Să nu uităm însă că palierul de activitate al Agenției e mult mai amplu, nu se limitează la testări! Discutăm despre informare, educație și prevenție, capitole la care ANAD colaborează permanent cu federațiile, cluburile, sportivii, antrenorii și medicii. Adunate, toate acestea ar trebui să ne ducă în timp la un sport mai curat.
"Limitat accesul pe axa cod probă - identitate sportiv"
- Sună frumos pe hârtie, dar în ce măsură oamenii din sistem, în special sportivii, au educația necesară pentru a nu cădea în păcatul dopajului?
- Suferim la acest capitol. Tocmai de aceea intenționăm să accesăm un proiect Erasmus axat pe prevenție, fiindcă dorim să marșăm mult pe această latură a educației pentru a veni în sprijinul celor care nu conștientizează pericolul.
- Informațiile neoficiale dinspre Agenție și laborator spun că existau legături nefirești pe circuitul probelor, ceea ce ar fi permis inclusiv manipularea lor, care a dus în final la suspendare. Sunteți de acord cu această idee?
- În primul rând, vreau să reanalizăm circuitele eșantioanelor de așa natură încât cât mai puțini oameni să știe corespondența dintre codul probei și identitatea sportivului. În prezent, sunt 4-5 nume pe acest lanț: omul care recoltează, persoana care introduce datele în program și câțiva oficiali din conducere. Nu discutăm acum de suspiciuni față de nimeni din actualul aparat al Agenției. Plecăm față de toți cu prezumția de nevinovăție. Vom avea însă niște reguli pe care nimeni nu trebuie să le încalce. Cine va dori să lucreze alături de mine să știe că vom parcurge împreună un drum lung și corect. Ne vom despărți însă de cei care greșesc!
"A existat un război rece între ANAD și fotbal"
- Fotbalul e un capitol aparte. Niciun control comandat de LPF în ultimii 9 ani, doar 0,00017% dintre jucătorii legitimați au fost supuși la teste, exclusiv din inițiativa ANAD. Pare un teritoriu de care nimeni nu vrea să se atingă. De ce?
- Voi încerca să manifest către fotbal o deschidere mai mare decât predecesoarea mea. De altfel, am vorbit deja cu secretarul general LPF, Justin Ștefan, care mi-a spus că ar fi încântați să reia colaborarea cu Agenția, cu care, până acum, a existat un război rece. Lucrurile s-au mai schimbat însă, îi cunosc bine pe cei de la Ligă, nu am ce să le reproșez. Din contră, Justin Ștefan mi-a zis că-i interesează testele antidoping la Liga 1, îi vom ajuta din bugetul nostru, dar și LPF e gata să lanseze și să achite comenzi suplimentare. Trebuie să creștem numărul probelor prelevate. La fel stau lucrurile la FRF, unde înțeleg că au bugetat o sumă specială pentru controale.
- Doar cinci cazuri de dopaj în istoria fotbalului românesc. Dacă ne-am lua după acest reper, lumea ar crede că vorbim despre campionatul călugărilor! Nu vi se pare o cifră mincinoasă?
- Nu-mi permit să lansez supoziții din postura pe care o am acum. N-ar fi corect să denigrez un sport care mi-a oferit aproape tot ce am în acest moment. Aș propune să lăsăm deoparte ce s-a întâmplat în trecut și să construim o colaborare bună între Agenție și fotbal, așa cum vreau să se întâmple, de altfel, cu toate federațiile. Depinde de noi să protejăm sportul românesc. Asta nu înseamnă că voi încuraja să facem alb din negru sau să acoperim greșeli. N-am fost niciodată partizanul încălcării regulilor și știți bine asta din cariera mea de arbitru!
"Putem alege anumiți sportivi, nu doar tragere la sorți"
- Dacă apar cazuri de genul celebrelor pungi cu lichide energizate folosite în urmă cu câțiva ani de Steaua, sub mandatul lui Reghecampf, ANAD poate interveni din oficiu, mai ales că subiectul a născut atunci suspiciuni majore pe linie de dopaj?
- Da. ANAD poate merge din proprie inițiativă sau, dacă o echipă adversă solicită controale, trebuie, evident, să le plătească, iar apoi vor fi prelevate probe în număr egal de la ambele formații. Jucătorii nu se mai desemnează neapărat prin tragere la sorți. S-au mai schimbat regulile. Agenția poate alege anumiți sportivi.
"Am fost surprins de propunerea de a prelua conducerea ANAD. Nu sunt implicat politic, asta e o condiție obligatorie pentru directorul Agenției. Am acceptat pentru că mi s-a părut o provocare fantastică, știind și că la nivel guvernamental există o dorință certă de a rezolva problemele dopajului"
"Voi cere imperativ angajaților Agenției și laboratorului să mă anunțe imediat dacă simt sau observă că persoane fără drept de intervenție în circuitul testelor încearcă să le influențeze munca. Nu vreau să existe niciun fel de imixtiune externă, neautorizată!"
Evoluția controalelor în istoria ANAD
An / Teste efectuate / Probe pozitive
2006 2438 8
2007 3016 23
2008 3049 25
2009 3030 39
2010 3107 34
2011 2707 12
2012 3058 23
2013 3026 18
2014 2315 14
2015 2996 13
2016 3428 38
2017 3251 35
2018 1480 7
1983e anul în care s-a înființat laboratorul antidoping de la București, condus de la început de Graziela Vâjială. Agenția a fost creată la finalul lui 2005, iar laboratorul primise acreditare în iulie 2009, fiind suspendat însă în noiembrie 2017
900de lei e costul pentru recoltarea unei probe biologice de sânge sau urină
Graziela Vâjială a condus antidopingul național în ultimii 35 de ani
Fostul șef al laboratorului, Alexandru Pop, a părăsit instituția din cauza suspiciunilor privind implicarea în trucarea probelor
Episoade de tipul punguțelor misterioase de la Steaua vor putea aduce controale inopinate la cluburile de fotbal
{{text}}