Colonelul Florin Talpan a depus o plângere la Tribunalul București în care acuză dispariția unor probe în procesele privind prejudiciul și palmaresul, dintre Steaua și FCSB, dar face și alte acuze extrem de dure.
Juristul CSA susține, într-o scrisoare oficială, că magistrații Tribunalului București au ascuns în beci recursul care ar fi trebuit să ajungă la Curtea de Apel în cinci zile din momentul în care a fost formulat. Cererea de recurs a fost formulată în urmă cu două luni.
„În luna decembrie nu am fost de acord cu poziţia instanţei în dosarul nr. 34655/3/2016, care în baza art. 413 alin. 1 pct. 1 C. pr. civ. a suspendat judecata cauzei până la soluţionarea definitivă a cauzelor ce formează obiectul dosarelor "11539/3/2017" (în realitate, acest dosar nu există ci exista doar un dosar nr. 11509/3/2017) şi dosarul nr. 48951/3/2017, deoarece acest articol de lege, 413 alin. 1 CPC prevede POSIBILITATEA ŞI NU OBLIGATIVITATEA SUSPENDĂRII ŞI DOAR ATUNCI CÂND ESTE CAZUL!
Deoarece, în mod cert, nu erau îndeplinite condiţiile prevederilor art. 413 alin. 1 pct. 1 (cele două dosare menţionate mai sus nu au legatură cu dosarul suspendat, în sensul că dezlegarea cauzei nu depinde de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul altei judecăţi), la aflarea soluţiei, în data de 19 decembrie 2018, am declarat recurs împotriva soluţiei de suspendare, acţiune pe care am redactat-o de urgenţă, pentru a nu pierde timp şi termene, chiar în noaptea aflării soluţiei din dosar.
În dimineaţa zilei de 20 decembrie 2018 am depus personal acest recurs împotriva încheierii de şedinţă, prin care instanţa hotăra să suspende judecarea cauzei având ca obiect răspundere civilă delictuală, privind prejudiciul material adus Statului Român de către pârâta S.C. Fotbal Club FCSB S.A., recurs ce trebuia trimis spre judecare Curţii de Apel Bucureşti. Judecarea recursului împotriva încheierii de şedinţă se face cu precădere. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Însă, ceea ce nu ştiţi este faptul că, deşi am depus recursul în data de 20 decembrie 2018, împotriva încheierii de şedinţă din data de 19 decembrie 2018, prin care se suspenda judecarea cauzei, nici până la ora actuală acest recurs nu a plecat către Curtea de Apel Bucureşti pentru a fi judecat. De ce nu a plecat dosarul? Asta doresc şi eu să ştiu şi solicit pe această cale purtătorului de cuvânt al Tribunalului Bucureşti să răspundă printr-un comunicat public de ce dosarul se află la beci.
A fost necesar să dau telefoane, să mă deplasez la Tribunal de câteva ori, ca să mi se spună în final că, de fapt, acest dosar (care trebuia deja judecat la Curtea de Apel Bucureşti), stă închis în beciul Tribunalului Bucureşti, prin „bunăvoinţa“ unor persoane (ar trebui ca reprezentanţii Tribunalului Bucureşti să precizeze care sunt acelea).
Este inadmisbil şi este de neconceput ca în Romania anului 2019 să se întample astfel de fapte. În sprijinul cui sunt aceste fapte? Cine şi pentru ce reţine la beci dosarul, pentru a se tergiversa judecarea acestuia?”, se arată în scrisoarea lui Talpan pentru Prosport.
Aceeași judecătoare în două dosare între FCSB și CSA
Talpan acuză că judecătoarea din dosarul pentru recuperarea prejudiciului e aceeași care a admis într-un alt dosar, cel legat de marcă, cererea FCSB, fiind ulterior infirmată de judecătorii Curții de Apel.
„Judecătoarea cauzei a dat o soluţie greşită şi atunci când a pronunţat pe fond o hotărâre în favoarea FCSB, în dosarul nr. 31705/3/2015, hotărâre care a fost infirmată atât de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, care au pronunţat decizia civilă nr. 989A/2016, cât şi de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care au pronunţat decizia civilă nr. 1628/2018. Nu înţeleg de ce s-a suspendat dosarul şi de ce nu a fost transmis Curţii de Apel? De ce se tergiversează acest dosar? Pentru a ajuta FCSB-ul?”, susține Talpan în scrisoare.
„Mi s-a pus pumnul în gură”
Acuzele lui Talpan nu se opresc aici. Juristul susține că n-a avut parte de un proces echitabil în dosarul legat de palmaresul Stelei.
„În legătură cu dosarul 48951/3/2017, având ca obiect constatarea palmaresului Stelei, la solicitarea dumneavoastră pot să vă precizez că, încă de la începutul judecăţii, în prezenta cauză nu au fost respectate dispoziţiile art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art.16 alin. 3 şi art. 1 alin. 3 din Constituţia României şi art. 10 din Legea 304/2004, potrivit cărora părţile au dreptul la un proces echitabil, la soluţionarea cauzei de către o instanţă imparţială şi independentă.
În momentul în care chiar mi s-a pus „pumnul în gură“ şi nu am mai fost lăsat să vorbesc, mi-am dat seama că este vorba de o aparentă stare de imparţialitate a judecătoarei. Ca urmare a acestui fapt, am recuzat-o”, se mai arată în scrisoare.
„Notele trimise nu se regăsesc la dosar”
Un ultim aspect sesizat de Talpan e legat de lipsa unor documente pe care le-a atașat la dosar: „Încă de la început au existat motive de suspiciune asupra modului de judecare a cauzei, de la primul termen, când am solicitat modificarea acţiunii pe baza art. 204 C.pr.civ., cred că cel mai cunoscut articol din Codul de procedură civilă, articol de care iniţial nu prea s-a ţinut cont. Orice reclamant îşi poate modifica acţiunea până la primul termen când este legal citat şi să propună probe noi, în funcţie de apărările pârâtului şi probatoriul propus de acesta.
Chiar dacă avocaţii FCSB s-au opus şi au declarat ironic că am "rescris" codul de procedură, că "domnul Talpan a venit cu o cerere total greşită. Nu este o cerere prin care modifică acţiunea, ci este o cerere de probatoriu, iar aceasta din urmă, conform art. 204 din Codul de procedură civilă, este tardiv introdusă. De aceea cerem instanţei să se pronunţe asupra acestei cereri. Pentru că ceea ce face domnul Talpan este doar o aventură profesională", şi că această solicitare mi-a fost admisă, tensiunea în sala de judecată a crescut cu fiecare termen de judecată.
Astfel, deşi am redactat note scrise şi le-am trimis pe e-mail instanţei, acestea nu se regăseau fizic la dosar (păi, şi ce dacă, nu???). Chiar dacă am depus de acum două termene o hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aceasta nu este numerotată şi îndosariată, iar alte pagini sunt numerotate haotic şi fără sens. Cum putem avea încredere într-un complet de judecată care gestionează aşa întregul dosar?”.
{{text}}