În Covasna, pe terenul unde ocupanta locului 3 va lua maximum un punct, Universitatea Craiova a făcut un meci mai bun ca precedentul și mai slab ca următoarele opt.
De Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, fanii echipei gazde au desfășurat o pânză cu un mesaj ce făcea referire la trecut. Galeria Științei, la ultima deplasare în zonă, tot la istorie făcea trimitere, înălțând un pantof pe gardul peluzei, omagiu adus sergentului Iordan, craiovean de-ai noștri, cel care a înălțat opinca românească pe Palatul Parlamentului Maghiar cu un secol în urmă.
În minutul 7, Donkor, jucător trecut pe la Inter Milano, ne arată de ce nu a rămas acolo și Sepsi are prima mare ocazie a meciului. Mingea nu prinde spațiul porții și nici nu îl va găsi până la final.
Universitatea înalță la Sfântu Gheorghe speranțele Olteniei prin opinca oltenească a unuia dintre căpitani, Alex Mateiu, un mijlocaș senzațional care, din păcate ,,nu se poate integra în mecanismul dificil și complex al naționalei”, cum ar fi spus regretatul, de către unii, Angelo Niculescu. După mulți ani, unui alt număr 8 al Craiovei îi este interzis tricolorul, din motive misterioase.
În timp ce Bancu, Bărbuț și Koljic ne amintesc că a iubi Universitatea este un veritabil sport extrem al sentimentelor, iar Kelic strălucește, arătându-ne că Florin Gardoș arunca umbre asupra lui, arbitrul Chivulete tranșează disputa pentru alegerea celui mai slab purtător de echipament de pe gazon, neacordând un penalty neinspiratului Bărbuț.
Știința se întoarce la Craiova și își pregătește armele pentru următoarele opt bătălii. Lupta pentru titlul de campioană, al cincilea, este infernală. Misiunea este grea, atât de grea pe cât îi este unei anumite părți a presei sportive de greu să îi spună echipei pe nume.
Mergem peste două săptămâni să colorăm peluza dinspre Pierre de Coubertin în alb-albastru, să arătăm Bucureștiului și țării cum se iubește, mergem și învingem echipa antrenorului din Pipera.
Universitatea Craiova a început să câștige campionatul.
{{text}}