Testul pozitiv al halterofilului Florin Croitoru, depistat în urma unei reanalizări a probei de la JO 2012, pune din nou reflectorul pe una dintre problemele actuale ale sportului.
Românul în vârstă de 25 de ani este al 55-lea halterofilul care este prins dopat după reanalizarea probelor de la Jocurile Olimpice din 2008 și 2012. În proba dată de român atunci au fost găsite urme de steroizi anabolizanți.
Comitetul Internațional Olimpic a pornit acest program înainte de întrecerile din 2016 de la Rio pentru a-i împiedica pe sportivi care au trișat în trecut să participe la JO. Retestarea a continuat și după încheierea acestora. Aflat în suspendare provizorie până la rezolvarea completă a cazului, românul se clasase pe poziția a noua, însă alți sportivi au pierdut medalii după ce probele lor au fost retestate cu tehnologii noi pentru depistarea substanțelor interzise. România a devenit a 12-a țară care a intrat pe lista cu sportivi în ale căror probe s-au găsit lucruri în neregulă la a doua analiză. Conform regulilor Comitetului Olimpic, probele date de concurenții la JO pot fi păstrate timp de zece ani, după până în 2015 ele puteau rămâne în laboratorul de la Laussane doar opt ani.
O listă destul de lungă
Florin Croitoru este al patrulea sportiv român din istorie depistat pozitiv după o probă recoltată în timpul Jocurilor Olimpice. Pe această listă mai sunt halterofilii Dragomir Cioroslan și Gabriel Sîncrăian și gimnasta Andreea Răducan. Ultimii doi au pierdut medaliile cucerite, bronz la categoria 85 kg și aur la individual compus, din cauza testelor pozitive.
Scandalurile de dopaj nu sunt însă ceva neîntâlnit când vine vorba despre România și participarea sa la JO. În 2000, pe lângă testul pozitiv la pseudoefedrină al Andreei Răducan, trei sportivi români au mai fost descalificați în urma unor teste realizate înainte de JO. Este cazul atletei Mihaela Melinte, scoasă de pe stadion de la încălzire, și al halterofililor Traian Cihărean şi Adrian Mateaş.
Înainte de Beijing, atletele Elena Iagăr Antoci şi Cristina Vasiloiu au fost excluse din lotul olimpic după ce au fost depistate pozitiv la EPO.
La Jocurile Olimpice de la Rio, Federația Română de kaiac-canoe a fost interzisă, după ce mare parte a sportivilor din lotul olimpic au fost prinși dopați cu Meldonium, după un denunț din interior.
O medalie câștigată retroactiv
Lucrurile funcționează însă și în sens invers. Bilanțul României la Jocurile Olimpice de la Beijing a crescut de la opt la nouă medalii, după ce luptătorul Ștefan Gheorghiță, care a concurat la categoria 74 de kilograme și a ocupat locul cinci, a primit distincția de bronz. Acest lucru s-a întâmplat după ce uzbekul Soslan Tigiev, care urcase pe poziția a doua, a fost depistat pozitiv la turinabol, după reanalizarea probelor.
4.800de teste doping au fost efectuate pe parcursul Jocurilor Olimpice de la Beijing
5.000de teste doping au fost efectuate pe parcursul Jocurilor Olimpice de la Londra
Laboratorul din București închis
În noiembrie 2017 laboratorul antidoping din București a fost suspendat de WADA, după ce s-a aflat că au existat unele cazuri mușamalizate, probele pozitive unor sportivi români fiind ascunse. În două probe aparținând unor luptători recoltate în aprilie 2016 a fost descoperit furosemid, iar rezultatele au fost introduse în sistemul mondial ca negative. Un om din interior a alertat WADA și oficialii WADA au făcut o vizită surpriză în iunie 2016 și au confiscat probele. După o zi, directorul de atunci al laboratorului a intrat în sistem și le-a schimbat statusul. "Am fost foarte ocupat și nu am fost atent când am introdus prima dată datele. Trebuie să admit că nu suntem foarte profesioniști", le-a spus Valentin Pop investigatorilor WADA conform Der Spiegel. În plus, laboratorul din București nu putea detecta prezența hormonului peptide GHRP-2 sau a Meldoniumului în probele recoltate.
O federație cu multe probleme
Federația Română de Haltere este unul dintre forurile care a adunat cele mai multe cazuri de dopaj în ultimii ani. Nici la nivel mondial lucrurile nu stau pe roze, mai ales că multe țări sunt suspendate din cauza acestor probleme. După scandalul din 2000, timp de șase ani România nu a mai avut niciun halterofil prins dopat. În 2006 au fost prinși Florin Veliciu şi Ninel Miculescu. Un an mai târziu, cădea şi vedeta Valeriu Calancea, campion mondial şi european. În 2010, după doar doi ani de la încheierea pedepsei, Ninel a recidivat și a fost suspendat definitiv. Din 2010 încoace, FRH a avut cel puțin un sportiv prins dopat în fiecare an. Un lucru care ar putea costa forul român. Conform prevederilor federației internaționale, dacă se ajunge la 20 de cazuri din 2008 încoace, respectiva țara va putea trimite la JO din 2020 doar doi sportivi și nu opt, cât e maximumul.
{{text}}