Iberica Ruth Beitia, 39 de ani, campioană olimpică la săritura în înălțime la Rio 2016 și retrasă din activitate un an mai târziu, a renunțat și la politică. Pentru Universitatea din Santander.
Timp de 10 ani, iberica a combinat două pasiuni. Uneia dintre ele, atletismul, i-a acordat mai mult timp și mai multă intensitate, pentru cealaltă, politica, părea să se pregătească văzând-o ca pe o a doua carieră. Cea de după sport.
Așa s-au așezat piesele în puzzle-ul personal al lui Ruth, până când ea a decis, brusc și surprinzător, să-l desfacă. Fusese desemnată candidată a Partidului Popular (PP) la președinția comunității autonome Cantabria, dar după două săptămâni a anunțat că părăsește definitiv politica din motive personale și familiale. Și de atunci nu a dat niciun amănunt în plus pe acest subiect.
E o figură cunoscută în Santander, orașul cu 172.000 de locuitori în care s-a născut, capitala Cantabriei. În drum spre Universitad del Atlantico, acolo unde predă Științe ale Activității Fizice și Sportului în fața a 112 studenți, aude de câteva ori aceeași frază:
„Ruth, ce bine ai făcut că ai lăsat politica!”. Din noiembrie ocupa și poziția de secretar pe probleme de sport al partidului, dar a renunțat și la aceasta, ca și la locul în parlamentul cantabric, unde se afla în a doua legislatură.
„Când am abandonat politica, am lăsat deoparte toate funcțiile. Am închis acest capitol. Noi, oamenii, avem capacitatea de a închide dosare în mintea noastră. Eu i-am pus și lacăt. Această fațetă a vieții mele e uitată, acum am chef să mă ocup de altele”, mărturisea ea în El Pais.
Mic dejun pe Skype
Profesoară la Universitad del Atlantico, este de asemenea director de Studii Olimpice la aceeași instituție și are proiecte în cadrul Federației Spaniole de Atletism. Și are mai mult timp pentru familie.
„Într-un fel, am recuperat-o. Mereu a fost acolo, clar. Când eram în Santander, în fiecare zi de marți și joi mergeam să mănânc în casa părinților. Acum însă mi se pare genială senzația de a putea sta față în față cu ei în realitate, nu prin intermediul unui ecran. Altădată, poate eram în Statele Unite, luam micul dejun, iar ei mă acompaniau pe Skype”, a povestit Beitia. Părinți, frați, nepoți, prieteni.
Ani de zile a fost una dintre cele mai bune săritoare în înălțime din lume, dar succesul i-a fost mai aproape de atins pe plan european, 3 titluri continentale în aer liber și unul indoor și un total de 9 medalii. I-a lipsit un triumf major până spre finalul carierei, dar, într-un fel, acesta a venit la timp. În 2016, la Rio de Janeiro, câștiga aurul olimpic cu o săritură nu impresionantă ca valoare, 1,97 metri, ci ca semnificație.
Cea mai vârstnică învingătoare a probei din istorie, prima pentru atletismul spaniol feminin în general. Nu mai părea posibil, dar a fost încheierea rotundă a unei vieți sportive care a mai durat un an.
Asta nu înseamnă că sportul a dispărut din preocupările lui Ruth, care va împlini luni 40 de ani. Retragerea nu a speriat-o, nici nu i-a adus anxietate. "Pregătisem totul împreună cu un psiholog”, a explicat ea.
„Am aflat că poți să te bucuri și dincolo de stadion. Sunt hiperactivă, fac zilnic o grămadă de lucruri, am toate spațiile din agendă pline". Uneori, cu alte sporturi. "Patinez, fac padel surf, iarna schiez, învăț să joc tenis”, enumera într-o discuție în același ziar spaniol imediat după retragere.
„Pentru a nu rupe legătura cu antrenorul meu, Ramon Torralbo, și grupul lui, de două ori pe săptămână merg la sala de forță cu ei. Mi-au recomandat medicii pentru a nu opri radical programul dinainte”.
*Ruth Beitia // FOTO: Guliver/Getty Images
„Dacă îi prind copiind, anulez examenul”
A petrecut mulți ani alături de același antrenor, care a îndrumat-o în toate. De aceea și-a anticipat și în acest sens scenariul de după sport.
„Când ai fost tot timpul la ordinele cuiva, așteptând să ți se dea un plan de antrenament, să ți se spună ce să faci, te trezești brusc că te întrebi: Bun, și acum ce?". Ruth a fost pregătită, iar acum conduce la rândul ei. Atunci când se află în fața studenților și ridică de la început ștacheta foarte sus.
„Încerc să le transmit că disciplina face parte din sport, să le arăt acele valori pe care le-am învățat ca atletă. Că există respect, conexiune și colegialitate”. Încă nu a prins pe nimeni copiind, dar dacă se va întâmpla, i-a avertizat pe studenți că anulează întreg examenul.
Între timp, mai trece pe lângă ea cineva care o salută și îi spune „Ruth, ce bine ai făcut că ai lăsat politica!”. Până la urmă, probabil că așa și este.
„Mi-am făcut studiile învățând în aeroporturi, hoteluri, avioane, între serii de ridicat greutăți. Sunt multe momente de singurătate într-un sport individual, dar singurătatea direcționată spre ceva pozitiv este minunată. Te ajută să te organizezi zi de zi"
"Îl admir pe Rafael Nadal, e un domn pe teren și în afara lui. Și când e rănit se agață de orice oportunitate, de orice lovitură”
Ruth Beitia
CV Ruth Beitia
- Născută pe 1 aprilie 1979 la Santander
- Are 1,92 m și 71 kg
- Jocuri Olimpice: aur la Rio de Janeiro 2016, bronz la Londra 2012
- Campionate Mondiale: bronz la Moscova 2013, indoor: argint la Doha 2010 și Portland 2016, bronz la Moscova 2006 și Sopot 2014
- Campionate Europene: aur la Helsinki 2012, Zurich 2014, Amsterdam 2016, indoor: aur la Goteborg 2013, argint la Madrid 2005, Torino 2009, Paris 2011, Belgrad 2017, bronz la Birmingham 2007
{{text}}