Fostul atacant Attila Hadnagy și-a pus ghetele în cui la aproape 39 de ani şi va continua doar ca director general la Sepsi. „Nu sunt dur, dar sunt corect. Mă pricep să fiu șef, îmi place să vină oamenii să-mi ceară părerea”, s-a destăinuit el Gazetei Sporturilor.
O parte din el s-a dus atunci când și-a pus ghetele pentru ultimul meci ca fotbalist. O mare bucurie i s-a întipărit pe suflet când a intrat pe gazon pentru ultima reprezentație din carieră.
Emoții puternice, lacrimi, zâmbete, a simțit când a făcut turul stadionului și-a ținut un discurs de mulțumire pentru coechipieri, spectatori, oamenii care-l știu de când era de-o șchioapă și se juca pe maidan în jurul actualului stadion. Iar patronul Laszlo Dioszegy l-a cărat în spate câteva zeci de metri ca o recompensă pentru ceea ce a făcut pentru Sepsi și pentru Sfântu Gheorghe.
După mai bine de un deceniu de jucat doar la nivelul primei ligi, după alte câteva sezoane în fotbalul mai mic, a privit mingea ultima dată ca fotbalist. La 38 de ani și 8 luni ajunsese cel mai vârstnic fotbalist din primul eșalon.
De-acum, va fi printre cei mai tineri conducători, el, noul director general al lui Sepsi OSK. Pentru cine nu l-a cunoscut, acum are posibilitatea să afle mai multe despre omul Attila Hadnagy.
- Vei trece de la „Attila” la „domnule Hadnagy”, odată cu sacoul de conducător. Cum te simți?
- A fost o zi tristă pentru mine. Ştiţi cum se spune. "Un fotbalist când se lasă de fotbal, o parte din el moare". Am simțit-o şi eu. Dar a început o altă viaţă pentru mine. Ca fotbalist mă pregăteam pentru antrenamente, pentru meciuri, pentru cantonamente. Asta, din păcate, nu va mai exista. Urmează o altă provocare, munca de birou, unde sper să fac o treabă la fel de bună ca şi pe teren.
- Ţi-e teamă de ziua de mâine?
- Încă nu, dar probabil fiindcă nu realizez că s-a terminat ca fotbalist. Abia am pus ghetele în cui. (Râde).
„Visam să fiu dat la televizor”
- Ce ai simţit în seara când ai intrat ultima oară pe teren ca fotbalist?
- M-am simţit ca în tinereţe, când am intrat prima oară pe teren. Oamenii mă aplaudau, îmi strigau numele, nu am putut să mă abţin să nu-mi curgă lacrimile. M-am simţit ca un copil de 16-17 ani, care debutează.
- Ce visai să fii când erai copil?
- De mic visam să fiu ca fotbaliştii, să ajung să fiu dat la televizor. Mă rugam măcar un meci să joc în Liga 1, dar Dumnezeu m-a ajutat să joc peste 200.
- Ce ţi-ai fi dorit şi n-ai realizat ca fotbalist, dar vrei să faci ca director?
- Sincer, nu am avut timp să mă gândesc la ce nu am făcut, dar îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru ce am realizat. Ca director, ce voi reuşi e o chestie de viitor. Vreau să fiu la fel ca şi pe teren, serios, ambiţios, să nu mă dărâme prea uşor încercările de conducător, aşa cum nu s-a întâmplat nici ca jucător. O să facem şi în birou o echipă frumoasă, o echipă unită.
„Nu eram de națională”
- Dacă ar fi să alegi un moment pe care ai vrea să îl retrăieşti ca fotbalist, care ar fi acela?
- Promovarea acestei echipe, cu aceşti suporteri minunaţi, în Liga 1. Aşa atmosferă cum a fost aici, în oraş, nu am mai văzut în viaţa mea. Toţi oamenii erau pe străzi, sărbătoreau, a fost o zi specială, unică.
- Crezi că ai fi putut mai mult, poate să ajungi să joci şi la echipa naţională?
- Nu eram eu chiar aşa, un fotbalist aşa de bun, să joc la naţională. Eu aşa cred. Eu sunt mândru şi mulţumit de ce am realizat.
- Ai şi un gust amar după acest conflict cu antrenorul Eugen Neagoe?
- Nu a fost niciun conflict cu dânsul. Nea Eugen a făcut istorie aici, am intrat în play-off. Dânsul a avut alt stil de joc, a ales jucătorii. Eu eram pregătit, dacă mă băga bine, dacă nu tot bine. I-am şi zis că am o vârstă şi nu trebuie să joc în fiecare meci. Când ar fi avut nevoie de mine, eu aş fi fost gata să intru pe teren.
"Să pună mai mult suflet"
- Ce trebuie să facă jucătorii lui Sepsi pe viitor ca echipa să nu fie doar ciuca bătăilor în play- off?
- Cum s-a văzut, trebuie să pună mai mult suflet, mai multă motivaţie. Noi, de când am intrat în play-off, am pierdut acea motivaţie. Eram mulţumiţi, am rămas pe loc 6, nu mai puteam retrograda. Eu zic că astea au dispărut, obiectivele.
- Ce înseamnă pentru tine Sepsi? Mai ales că eşti născut în cartierul unde se află stadionul, eşti copilul oraşului Sfântu Gheorghe.
- Pentru mine înseamnă totul. De pe terenul acesta am plecat în fotbalul mare şi tot aici m-am retras. Pentru mine e o mare realizare că am putut să mă las într-un meci împotriva celor de la FCSB, în play-off. Niciodată nu m-am gândit eu, când am revenit acasă, de la Botoşani, că o să mai joc în Liga 1. Dar Dumnezeu m-a ajutat şi am putut să mă retrag, iată, din play-off.
- Dacă ar fi să o iei de la început, te-ai face tot fotbalist sau ţi-ai alege altă meserie?
- Sincer, eu zic că să fii fotbalit e unic în sport. Tot fotbalist aş vrea să fiu, nu am nici un dubiu.
- Ce ai vrea, ce crezi că ar putea realiza Sepsi în ediţia viitoare de campionat?
- Va fi foarte greu, de acum toată lumea o să ne ia în serios, ajungând în play-off. Țelul va fi să repetăm performanţa, dar dacă, Doamne-fereşte!, n-am reuşi, nu va fi o dezamăgire. Pentru noi cel mai important e să stăm cât mai mult în Liga 1.
- Crezi că ai putea s-o duci pe Sepsi în cupele europene?
- Istoria, timpul merg mai departe. Nu am pus punct, am pus virgulă în viața mea din fotbal, aşa că nu se ştie niciodată. Dar e cale lungă până acolo, mai întâi trebuie să facem o echipă bună. Eu zic că dacă vom fi iar în primele 6, va fi iarăşi o realizare, o performanţă istorică. Noi suntem o echipă mică, dintr-un oraş mic, orice detaliu contează.
„Nu sunt dur, dar sunt corect”
- Vei fi mai dur ca director, cu foştii colegi?
- Eu nu sunt un om dur. Dar îmi place să fiu corect cu toată lumea şi să mi se răspundă în acelaşi fel.
- Cochetezi şi cu ideea ca într-o zi să fii şi antrenor?
- Nu, niciodată nu am avut în cap să fiu antrenor, nu îmi place meseria asta. Eu am şi zis, când mă las de fotbal iau sacoul pe mine şi stau în birou.
- Tu eşti un exemplu, o voce, iar pentru sezonul viitor se anunţă modificări importante în lot. Ai de gând să le ceri să dea tot ce n-au mai reuşit acum, în play-off?
- De când sunt la echipa asta, vorbesc în fiecare zi cu jucătorii mai tineri. Să nu se înţeleagă că mă dădeam şef, dar cu jocul ăsta, fără suflet, fără motivaţie, nu pot rezista mult.
„A fost o greșeală că nu l-am dat pe Tandia în iarnă”
- Joci de atâţia ani în Liga 1, s-au schimbat generaţiile, dar s-a schimbat şi fotbalul?
- Eu zic că foarte mult. După părerea mea, a scăzut nivelul campionatului nostru faţă de acum 10 ani, când era mai tare, când era mai greu să joci în Liga 1. Acum, cei tineri au o şansă uriaşă, mai ales că trebuie să joci cu doi sub 21 de ani. Eu nu am avut şansa asta. Ei trebuie să profite. Dacă nu, e treaba lor.
- Sunt prea mulţi străini, numai tu eşti de aici, din oraş, poate fi şi asta o problemă?
- Nu cred, pentru că, până la urmă, tot aceşti jucători au dus echipa în play-off. Dar acum s-au relaxat, s-au automulţumit prea repede. Treaba lor, dar ei vor pierde.
- A fost o greşeală că nu a fost vândut Tandia în vară, când avea oferte?
- Eu am spus şi atunci că a fost o greşeală că nu l-am dat. Din păcate, Tandia nu a mai fost şi în play-off cel din campionatul regulat. El pierde cel mai mult. O să rămână aici, la noi. Nu că nu am vrea asta, dar am vrea să şi obţinem o sumă importantă pe el. Dar, cum a jucat în ultimul timp, va fi greu.
„Mă pricep să fiu șef”
- Dacă ai putea să iei un jucător din campionatul nostru, pe cine ai alege?
- Sunt mai mulţi, de la FCSB, de la CFR, dar aşa, ca fost atacant, l-aş alege pe Ţucudean sau pe Rondon, de la Gaz Metan. Sunt doi jucători care simt poarta, adevăraţi golgeteri.
- Dacă n-ai fi fost fotbalist, ce crezi că ţi-ai fi dorit să ajungi?
- Şef undeva. (Râde). Nu îmi place să muncesc fizic. Dar eu nu vreau să comand, însă îmi place să vină oamenii la mine, să mă întrebe, să îmi ceară părerea, să ne sfătuim. Dar să am un cuvânt greu de spus.
- Crezi că vei avea destul sânge rece să iei decizii radicale în momente importante?
-Trebuie să am, pentru că altfel pierde echipa, pierd şi eu ca imagine. Cum spuneam, nu o să cer decât ce dau, seriozitate, muncă disciplină. z
„Mi-e greu să mă descriu eu ca fotbalist, să îmi dau o notă. Cred că am fost un jucător cam de 7. Aş fi vrut să fiu mai înalt cu 4-5 centimetri”
„Au fost ceva discuţii cu echipe mai importante. Am vorbit cu domnul Porumboiu, care m-a vrut la Vaslui, m-a dorit Rapid, dar nu a fost nimic concret. Am mai avut o variantă de la Honved Budapesta, însă eram sub contract cu FC Botoşani. Dar nu regret nimic”
„Se vede că suntem în vacanţă de când am intrat în play-off. Băieţii sunt mulţumiţi, nu ştiu de ce, pentru că viaţa unui fotbalist nu înseamnă câteva meciuri, el trebuie să îşi demonstreze calităţile de fiecare dată” Attila Hadnagy
Echipa ideală a foştilor colegi
Portar: Stelea, Dani Coman
Fundaş dreapta: Rui Duarte
Fundaşi centrali: Viera, Bogdan Nicolae, Nae Constantin
Fundaş stânga: Cristi Ionescu, Ezequias
Mijlocaş dreapta: Mihai Roman, Ilyeş
Închizători: Adriano, Bordeianu
Mijlocaş stânga: Martinus
Atacanţi: Surdu, Buga, Cabrera
224 de meciuri a adunat Attila Hadnagy în Liga 1, unde a marcat 41 de goluri, în 10 sezoane, pentru FC Brașov, FC Botoșani și Sepsi
600.000 €a fost cea mai mare cotă pe transfermarkt a fostului atacant, în iarna 2010, când avea multe oferte
{{text}}