Adrian Cefalan, directorul de investiții de la CNI, a acceptat să vorbească pe larg despre stadioanele din România, despre problemele de la arenele din Târgu Jiu și Dinamo, dar și despre bugetul sportului românesc
În ultimii ani, mai mulți primari din cele mai importante orașe din România au venit în fața publicului cu machete pentru stadioane noi și moderne, la standarde UEFA. Multe dintre aceste evenimente au avut loc în campanie electorală, pentru a atrage mai multe voturi. Apoi nu s-a mai întâmplat nimic. Edilii din Brașov, Galați, Timișoara, Bacău, Iași, Suceava sau Târgoviște au prezentat machetele și doar cu ele au rămas...
În acest moment, țara beneficiază de doar patru stadioane moderne: Arena Națională, Cluj Arena, „Ilie Oană„ și „Ion Oblemenco”.
E de așteptat ca numărul lor să crească în perioada viitoare. Pe lângă Ghencea, Giulești și Arcul de Triumf, aflate în proiectul Euro 2020, autoritățile au alocat bani pentru arene noi și moderne la Alexandria, fieful fostului lider PSD, Liviu Dragnea, la Slatina, unde a fost primar Darius Vâlcov, actualul consilier al premierului Dăncilă, dar și la Zărnești, urbe în care sportul practic nu există!
- Domnule Cefalan, în acest moment câte solicitări aveți pentru construirea altor stadioane în România?
- Compania Națională de Investiții derulează, conform prevederilor legale, „Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social”, program din care face parte și subprogramul „Complexuri sportive”. La acest moment există un total de 137 de solicitări din care 6 obiective au fost deja recepționate și alte 7 sunt contractate și în diferite stadii de execuție. E adevărat că nu toate aceste solicitări se referă la construirea sau reabilitarea de stadioane, ci se referă și la construirea, reabilitarea sau modernizarea de baze sportive.
Buget total de 1,3 miliarde lei
- Care sunt criteriile pentru care se aprobă un proiect?
- În primul rând, în funcție de alocările bugetare disponibile pentru program și în strânsă legătură cu strategia de dezvoltare aprobată și implementată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, instituție sub a cărei autoritate ne derulăm activitatea. De asemenea, trebuie îndeplinite condițiile juridice, amplasamentele vizate de realizarea investițiilor să fie libere de sarcini și cu un regim de proprietate foarte clar.
- Care e bugetul CNI pentru investiții în sport?
- Bugetul din acest an e de aproximativ 1,3 miliarde de lei și este dedicat tuturor programelor pe care le derulăm. Mă refer aici la săli de sport, bazine, patinoare, spitale, cămine studențesti, infrastructura justiției, lucrări în primă urgență, cămine culturale, săli de cinematograf și altele. Deci nu numai investițiilor în sport.
- Sunt sute de solicitări, nu se iscă un scandal național în cazul în care unele proiecte pică în defavoarea altora?
- Noi am vrea să realizăm toate investițiile pentru care primim solicitări, însă bugetul nu ne permite acest lucru. Fiecare dintre beneficiari își dorește implementarea proiectului lui imediat, în același an dacă se poate, însă bugetul anual nu ne permite finanțarea tuturor solicitărilor pe care le avem fix în momentul în care primim solicitarea. Încercăm să îndeplinim aceste visuri în limita posibilităților.
De ce Zărnești și nu Timișoara
- Urmează să se ridice stadioane noi la Slatina, Alexandria și Zărnești. Cum au fost alese de CNI?
- Investițiile pe care CNI le are în implementare sau urmează a fi implementate sunt în primul rând introduse pe listele sinteză ale subprogramelor noastre în urma unor solicitări justificate ale beneficiarilor. Aceștia ne aduc la cunoștintă atât necesitatea, cât și oportunitatea realizării investiției respective. Este adevărat că în unele cazuri beneficiarii își prioritizează singuri potențialele investiții și atunci când în aceeași localitate avem solicitări și pentru stadioane, săli, spitale sau alte tipuri de obiective ne aduc la cunoștință care ar fi prioritățile pentru finanțare. În ceea ce privește investiția de la Alexandria, aceasta este una din primele solicitări pe care le-am primit pentru acest subprogram. Are indicatorii aprobați încă din anul 2017 și abia în anul 2019 au fost contractate lucrările de proiectare și execuție.
- De ce nu faceți arene la Timișoara, Constanța sau Botoșani înaintea celor de la Slatina, Alexandria ori Zărnești?
- Fiecare dintre solicitările pe care le avem în evidențele CNI este diferită. Da, privite în ansamblu toate sunt fie pentru o sală de sport, fie pentru un cămin, un spital sau un stadion. Însă dacă le analizăm individual, fiecare reprezintă o necesitate a unei comunități, mai mare sau mai mică. La Botoșani, spre exemplu, pe lângă solicitarea privind stadionul a fost depusă și o solicitare pentru un spital municipal de boli cronice şi îngrijiri paleative, care între timp este deja în implementare, fiind o prioritate pentru beneficiar. Fiecare dintre aceste investiții este necesară, dar cu siguranță dacă ne raportăm la pacienți, de exemplu, care au nevoie de condiții bune pentru tratament, prioritatea lor nu va fi construirea unui nou stadion.
Adrian Cefalan, în dreapta, alături de Emil Boc și Vasile Dâncu
„Contribuim la dezvoltarea unei comunități”
- Nu se ține cont și de numărul de locuitori sau de performanțele echipelor din orașul respectiv?
- Ținem cont și de aspectele la care faceți referire, însă trebuie să recunoașteți că dacă am ține cont numai de aceste aspect formațiile mici și cu potențial nu ar avea niciodată șansa de a beneficia de baze sportive moderne de antrenament și implicit de premisele favorabile performanței.
- Totuși...
- Trebuie să pricepem că investiția în infrastructură nu este o modalitate de premiere, ci mai degrabă o modalitate prin care contribui la dezvoltarea unei comunități prin crearea premiselor necesare atragerii de investiții suplimentare. Noi am început, prin programele pe care le derulăm, să contribuim la modernizarea bazelor sportive deja existente, și asta doar de 4 ani încoace.
- Dar...
- O secundă. România a avut rezultate notabile pentru multiple discipline sportive atât timp cât a existat infrastructura necesară, așadar, prin programele derulate de noi se dorește doar reabilitarea și modernizarea, iar acolo unde este cazul construirea de noi obiective menite să sprijine dezvoltarea sportului la nivelul întregii țări, în multiple discipline.
- Ce condiții trebuie să îndeplinească un oraș pentru a avea finanțare pentru un stadion sau o sală de sport?
- În primul rând, trebuie depusă o solicitare care să includă toate documentele conforme necesare promovării. Toate detaliile se pot regăsi pe site-ul CNI, unde există un ghid de depunere precum și documentele necesare pentru orice tip de investiție finanțată de noi.
„La Târgu Jiu se joacă doar cu avize și acorduri”
- La Târgu Jiu care sunt problemele pentru care întârzie inaugurarea stadionului de acolo?
- Acesta este finalizat, raportat la contractul de proiectare și execuție semnat în anul 2015. În derularea acestui contract, în perioada 2015-2018, au apărut o serie de aspecte care au generat anumite cheltuieli suplimentare legate de cerințe ISU, UEFA, IAAF, a furnizorilor de utilități și de amenajări exterioare.
- Deci el nu poate fi folosit în acest moment?
- Pentru a putea fi funcțional din punct de vedere practic și al cerințelor instituțiilor abilitate, emitente de avize și acorduri (inclusiv omologarea conform cerințelor UEFA și IAAF), este nevoie ca stadionul să fie completat cu lucrările necesare a fi executate pentru a îndeplini toate aceste cerințe. Prin urmare, au fost contractate lucrările de amenajări exterioare și branșamente la utilități precum și toate lucrările necesare pentru a putea pune în funcțiune stadionul în condițiile prevăzute de legislația specifică în vigoare.
- Dar la Arad, unde se lucrează de mai bine de 4 ani?
- La nivelul CNI avem o solicitare privind reabilitarea și modernizarea acestui obiectiv. Din punctul nostru de vedere, după punerea la dispoziție a documentației complete în vederea promovării și în corelare cu alocațiile bugetare, CNI poate finanța și acest obiectiv de investiții. Însă legat de lucrările deja demarate, acestea nu sunt realizate de către CNI și deci nu ne putem pronunța asupra motivelor întârzierii lor.
„La Dinamo așteptăm să ni se dea terenul”
- Mai există vreo șansă ca Dinamo să aibă un stadion modern?
- CNI a contractat lucrările de proiectare pentru întocmire studiu de prefezabilitate, respectiv fezabilitate. La acest moment, Primăria Sectorului 2 a aprobat PUZ-ul, însă rămâne problema punerii la dispoziția CNI a terenului viabilizat și liber de sarcini, deci demolarea construcțiilor existente pe amplasament, inclusiv velodromul, prin obținerea unei Hotărâri de Guvern în acest sens. Acest lucru revine în sarcina beneficiarului, CNI nu poate face acest lucru.
- În cazul în care pică varianta Dinamo, există un alt stadion din București care să fie modernizat de la zero?
- Ce alte opțiuni există trebuie verificat la FRF. CNI nu are puterea de decizie în acest caz și nu putem răspunde decât de cele trei arene care sunt deja contractate și care, în contextul Euro 2020, vor fi utilizate exclusiv ca arene de antrenament.
- Când credeți că vor fi finalizate cele trei stadioane din București pentru Euro 2020?
- CNI și-a luat angajamentul ca aceste trei arene, Steaua, Rapid și Arcul de Triumf, să poată găzdui meciurile de antrenament pentru Euro. La momentul derulării meciurilor la București, noi, cei de la CNI, suntem convinși că vor fi îndeplinite condițiile de siguranță astfel încât aceste trei arene să poată găzdui ședințele de antrenament.
{{text}}