Ne plac extremele. Oameni mici și oameni mari, David și Goliat, alb și negru, frumos și urât, sărac și bogat.
Ne plac extremele, iar presa a făcut din asta chiar o meserie. Echilibrul ne plictisește. Televiziunile echilibrate plătesc acest preț al „ponderatului”: au audiență foarte mică.
Pentru că ne plac extremele, au apărut meserii noi, în media și în social media: vânătorii de extreme. Cei care aduc „bombele” la orele înserării. La început, prezența lor deosebea tabloidul de quality. În zilele noastre, ale competiției furibunde pentru trafic online și pentru telespectatori captivi, extremele sunt o modalitate de a vinde o informație de interes. Așa că diferențele s-au estompat.
Iar extremele care se vând cel mai bine sunt bogații. Îi invidiem, ne enervează, dar vrem să aflăm mai multe despre viața lor de lux. Vorba unei vecine de-ale mele, atunci când citea despre salariul mare, dar confidențial al Andreei Esca: „Ce-are Esca și n-am eu?”. Chiar, noi de ce nu?
Printre „extremiști”, sportivii sunt tari, sunt mai mereu în lumina reflectoarelor. Limuzinele vedetelor din sport și ale finanțatorilor, vacanțele de lux, vilele, salariile exorbitante, contractele de publicitate, opulența. Le ai, le dai – cum spune o vorbă veche din redacțiile ziarelor.
În România, la preselecție au rămas în ultima vreme două două nume: Simona Halep și Ion Țiriac.
Țiriac este cel mai bogat fost sportiv (sau la bătaie cu al doilea). Pe glob. Adică, dintre sutele de milioane de pământeni care au făcut sau fac un sport, nea Ion este cel mai înstărit, cu 1,2 miliarde de dolari. Dar el acum este în umbra celei mai în vogă românce, la imagine, desigur. Nu la bani. Simona a agonisit „doar” 33 de milioane $. Dar nea Ion îi face prezentările pe stadioane.
Și pentru că Halep este pe val, presa este acum cu ochii pe ea, îi tot măsoară performanțele, sportive sau ca urmare a sportului. Ceea este este corect.
Așa aflăm din gsp.ro că într-un an competițional, iunie 2018 – iunie 2019, Simona Halep a câștigat 10,2 milioane de dolari, din premii și publicitate. Cu această sumă, ea este pe locul 4 între jucătoarele de tenis, după Serena Williams, Naomi Osaka, Angelique Kerber. *
Este corect? Părerea mea este că nu.
Din acest acest interval de măsurare, 12 luni, românca a fost numărul 1 în clasamentul WTA mai bine de jumătate, aproape 8 luni. Este perioada în care a învins la Roland Garros. Iar din cei 10,2 milioane de dolari, cea mai mare parte sunt din turnee – 6,2 milioane – și doar 4 din sponsorizări.
Numărul 1 mondial – 4 milioane $ din sponsorizări.
Numărul 1 însă în acest clasament al câștigurilor pe 12 luni, Serena Williams, are 25 de milioane de dolari din sponsorizări. 25!!! Iar ca loc în clasament, Serena abia a urcat de pe locul 26 prin septembrie spre locul 10 de acum.
Numărul 10 mondial – 25 de milioane $ din sponsorizări.
Are Simona Halep sindromul Europei de Est la evaluarea făcută de sponsori?
Depinde pe cine întrebi. Dacă îl întrebi pe Gică Hagi, sigur că da.
Pe de altă parte, de-a lungul îndelungatei cariere, Serena a fost 319 săptămâni numărul 1 mondial. Iar Simona 64. Serena a învins în 23 de Grand Slam. Simona în 2. Dar acum, în prezent, Halep este regina.
Atunci de ce Halep din Europa de Est are alte tarife?
Alte contracte, alte zerouri în coada contractelor.
Că așa e în tenis!
*Iată clasamentul celor mai bine plătite sportive din lume 1 iunie 2018 – 1 iunie 2019, realizat de Forbes:
1. Serena Williams (tenis) 29,2 milioane dolari (4,2 din premii, 25 din sponsorizări)
2. Naomi Osaka (tenis) 24,3 milioane (8,3 din premii, 16 din sponsorizări.)
3. Angelique Kerber (tenis) 11,8 milioane (5,3 din premii, 6,5 din sponsorizări).
4. Simona Halep (tenis) 10,2 milioane (6,2 din premii, 4 din sponsorizări)
5. Sloane Stephens (tenis) 9,6 milioane (4,1 din premii, 5,5 din sponsorizări)
- Cristian Coman, jurnalist cu peste 25 de ani de experiență în presă, la Pro TV, Realitatea TV, Antena 1 şi TVR 1, acum senior editor la Libertatea, scrie și pentru Gazetă.
{{text}}