Tenis

SIMONA HALEP LA US OPEN // Ce a fost asta? Luminița Paul analizează jocul stupefiant al adversarei Simonei Halep: „A dus totul la extrem”

Articol de Luminița Paul  —  vineri, 30 august 2019

Simona Halep a pierdut la New York în fața unei jucătoare care a avansat de 105 ori, câștigând astfel 63 de puncte. Cine mai face acest lucru astăzi?

„Am simțit că nu pot să trimit mingea departe de ea când venea la fileu. În celelalte meciuri pe care le-am mai jucat nu a venit atât de des în față. Acum la fiecare punct era acolo”. 

Sunt cuvintele Simonei din conferința de presă de după partida pierdută cu Taylor Townsend, 6-2, 3-6, 6-7 (4). O adversară pe care, înainte de US Open 2019, o învinsese de trei ori, extrem de clar de fiecare dată. 

Jucătoare atipică, nu foarte înaltă, cu un fizic aparte, stângace și foarte talentată, americanca a avut o carieră de mare succes la junioare, fără să o reproducă însă până acum la nivel de senioare. Unele lucruri au însoțit-o însă mereu: imaginația arătată pe teren, capacitatea de a ieși din clișeele tenisului contemporan.

Simona Halep: „Am de învățat”

Joi noapte, contra româncei, a avut o tactică extrem de agresivă și, tocmai de aceea, surprinzătoare. A venit la fileu fără întrerupere, totalizând 105 avansări, în urma cărora a câștigat 63 de puncte. 

O tactică de care nu s-a dezlipit niciun moment, nici măcar atunci când Halep a găsit culoarele de passing-shot. Mult mai multe au fost însă voleurile înțepate de Townsend în terenul advers. 

6 punctea făcut Simona Halep la fileu din zece urcări

„A fost ciudat pentru că așa ceva nu se întâmplă în circuit", a explicat Simona. "Să întâlnești o jucătoare care să vină la fileu la fiecare minge. Nu mi s-a mai întâmplat niciodată, niciodată. Cred că am de învățat din această partidă”.

Într-adevăr, în circuitul feminin jocul este agresiv, dar din spatele terenului. Rareori apar puncte jucate la fileu, și mai rar puncte gândite astfel, cu slice de apropiere și încheiere cu voleu. 

Serviciu-voleu, o combinație de posibil succes, se găsește doar ca element-surpriză, utilizat ocazional, uneori chiar în căutarea disperată a unei soluții. Nimeni nu o face însă în mod sistematic, organizat, în circuitul WTA. De aceea, evoluția lui Townsend a fost atât de inedită. 

„Făceam chestii ciudate”

„Întotdeauna am venit la fileu. De când am început să joc tenis, întotdeauna m-am simțit mai confortabil la fileu decât pe linia de fund a terenului. Sora mea, în schimb, era bam-bam, lovea supertare, era extrem de solidă din spate", a dezvăluit Taylor la conferința de presă.

 "Eu făceam chestii ciudate. Puneam scurte pe mijlocul terenului cu forehand-ul. Veneam la fileu. Pe măsură ce crești, trebuie să ai lucruri pe care le faci bine. Cred că acest meci a fost o confirmare grozavă a faptului că acest stil de joc funcționează, că pot să continuu așa”.

Dintre jucătoarele tinere, o tendință asemănătoare are Karolina Muchova, cehoaica în vârstă de 21 de ani care a ajuns anul acesta până în sferturi de finală la Wimbledon. 

Poate nu atât de des precum Townsend contra lui Halep, dar suficient de vizibil, își construiește punctele astfel încât să le închidă la fileu și chiar execută serviciu-voleu. 

În trecutul recent, se vedea așa ceva la italiencele Roberta Vinci și Francesca Schiavone, dar ca parte de variație dintr-un joc complet, cu nuanțe speciale. 

Într-o anumită perioadă a carierei, 2011, anul primului titlu la Wimbledon, Petra Kvitova venea mult la fileu. În ultima vreme, această tactică a apărut mai des și la Venus Williams, ca variantă de a scurta punctele.

Americanca a dus însă totul la extrem, ca o Martina Navratilova din acele vremuri în care nu era atât de ciudat ca iarba din preajma fileului să se tocească sau zgura să poarte un desen complicat de urme ale pașilor. Va redeștepta Townsend o asemenea tendință? Rămâne de văzut.

Citește și:

VIDEO Halep, prima reacție după „naufragiul” de la US Open: „N-am mai jucat niciodată cu cineva care să facă asta atât de des”

Show more
Loading ...
Failed to load data.

Show more
Loading ...
Failed to load data.