Nicolae Forminte, antrenorul coordonator al lotului olimpic feminin, spune că fetele din echipa care va reprezenta România la CM de la Stuttgart au limitări în exerciții, care se văd la dificultate și la partea artistică.
Nicolae Forminte, 62 de ani, a revenit la Deva în septembrie 2016 pentru a forma un grup de gimnaste care să facă uitată ediția de la Rio a Jocurilor Olimpice, unde România nu a reușit să califice echipa.
S-a lovit de tot felul de probleme, progresul a fost lent, iar săptămâna aceasta va trece alături de fete printr-un moment al adevărului.
Vineri, echipa "tricoloră" intră în calificările Campionatelor Mondiale, acolo unde trebuie să fie între primele 12 pentru a obține biletele de Tokyo.
Dacă, în trecut, această situație părea de neimaginat, iată că gimnastica românească trăiește alte vremuri. Nicolae Forminte prezintă situația reală și identifică motivele pentru care s-a ajuns aici.
- Domnule Forminte, cu ce gânduri ați plecat spre aceste Campionate Mondiale?
- Este foarte greu, noi am rămas ancorați în vremurile de demult, când banda de producție a gimnasticii românești funcționa la alți parametri. Noi am distrus, am vândut o întreagă economie la fiare vechi pe considerentul că nu mai corespunde cerințelor. Cam asta s-a întâmplat și cu banda de producție a gimnasticii românești, care a fost lăsată să se uzeze moral, iar produsele finite să nu mai corespundă la nevoile pieței actuale.
- Adică?
- Am spus-o și o voi repeta, nu vreau să minimalizez eforturile și munca colegilor din secții de club pentru că și ei se confruntă cu o serie întreagă de probleme, dar când produci piese de Trabant, nu poți să asamblezi Mercedes-uri. Cam aceasta este situația reală.
„Să te prezinți demn”
- Cum au mers în ultimele săptămâni antrenamentele?
- Este clar că în momentul în care ai cu grup de 6-7 gimnaste, din care am pierdut-o pe Iulia Berar din cauza unei accidentări la ligamente, mereu stai cu frâna de mână trasă. Eu consider că este esențial pentru România, indiferent de rezultat, să participe la aceste Mondiale cu echipa.
- Avem fix șase senioare disponibile, exact cât poate avea o echipă plus rezerva.
- Da, încercăm din ce avem să rămânem încrezători pentru că în umbra acestor gimnaste au crescut un număr de alte 4-5, care în momentul în care vor îndeplini criteriul de vârstă vor schimba cu siguranță imaginea din ultimii ani a echipei naționale de gimnastică a României. Pentru asta trebuie să strângi din dinți, să vorbești în gând mai mult și să încerci să prezinți forurilor competente, care au responsabilitatea acestui fenomen numit sport, cum stau lucrurile în realitate. Eu încerc să le motivez, să le țin aprinsă încrederea că se poate. Concursul e concurs, trebuie să mergi acolo să te prezinți demn și ce o fi, o fi.
- Cum rămâne cu presiunea calificării la Jocurile Olimpice?
- Este simțită de toată lumea, inclusiv de mine, dar în afara entuziasmului sau catastrofei, eu sunt un om realist și cu picioarele pe pământ. Am spus-o în 2015, iar acum o repet, e posibil ca echipa României să nu poată în patru ani să-și reconstruiască o echipă cu care să obțină calificarea la JO.
- De ce ați afirmat acest lucru și de ce rămâne valabil și după patru ani?
- Am o listă întreagă cu numărul de gimnaste pe care România le-a produs în acești ani, dar pot fi numite gimnaste doar dacă ne limităm la calitățile somatice, la anul de naștere, nu la nivelul lor de instruire. Toată lumea acuză federația, ba vechiul staff, ba noul staff, dar lumea uită că optzeci la sută dintre asociațiile și cluburile afiliate nu intră sub jurisdicția MTS, deci federația nu are niciun instrument asupra lor în ceea ce privește procesul de instruire. Toți colegii mei care activează în cluburile școlare au ca temelie ce le cere MENC, nu federația de gimnastică.
Trei lucruri dăunătoare gimnasticii românești
- Și ce se întâmplă în această situație?
- Produsul pe care-l dă această bandă este cel care este, iar la pregătirea centralizată trebuie să faci imposibilul ca să recuperezi. Asta se întâmplă cu costuri, cu accidentări, cu renunțări, cu pierderea imaginii pe care o aveai despre gimnastică, atât la nivelul părinților, cât și la nivelul sportivelor. Trei lucruri cred eu că sunt dăunătoare gimnasticii în momentul de față. Unu: ideea că orice copil intră pe ușa sălii de gimnastică de la Deva sau din oricare alt oraș devine automat campion, raportându-se la ce s-a întâmplat înainte. Doi: toată lumea crede în antrenorii providențiali. Trei: uităm că nu mai este același sport, că s-a schimbat codul de punctaj și că am pierdut poziții importante la nivel internațional în forurile care decid.
- Care este rezolvarea?
- Trebuie să avem răbdare, să recreăm un nucleu de gimnaste, 6-8, care să parcurgă două cicluri olimpice și atunci intrăm în circuitul acela care ne-a dus către glorie. În trecut, niciodată de la junioare nu se aștepta o echipă întreagă, ci unul, două, trei vârfuri, care să completeze una-două retrageri din echipa națională. Noi am pierdut 2-3 echipe naționale complete, după fiecare competiție importantă începând cu Atena. Și acum vrem rezultatele care au fost în trecut pe un alt cod de punctaj.
- De ce credeți că e nevoie ca această echipă să reușească să se califice la Jocurile Olimpice?
- Aceste gimnaste au limitele lor privind dificultatea exercițiilor. Sper ca toate să facă un concurs fără greșeală. După aceea aștept ca Dumnezeu să fie român pentru că aceasta este realitatea. Eu nu pot să spun că avem o echipă extraordinară. Dacă domnul Contra, mă leg acum de un sport foarte popular, spune că el câștigă Campionatul Mondial, cred că în secunda doi ar veni vreo trei-patru mașini să-l lege în cămașă de forță. Eu nu pot să fac abstracție de realitatea din teren, acestea ne sunt posibilitățile și forțele.
Există și planul B
- Ar fi a doua ediție consecutivă a JO la care România nu ar participa cu echipa.
- Nu mă agăț de această calificare, ca dovadă m-am întors pentru un număr de copii care într-adevăr întruneau calitățile fizice și motrice pentru această disciplină sportivă. Pe cele de natură morală, forță psihică și influențe colaterale nu am avut cum să le anticipez. Eu m-am agățat de calitățile lor specifice ramurii sportive. Au progresat până la un punct, după care lucrurile au mers din rău în mai rău. Dar în acest moment trebuie să le insuflu fetelor încredere și să merg pe ideea pe care am enunțat-o mereu, aceea că mă lupt până la ultima fărâmă de energie și încredere și că mai bine mor în picioare decât să depun armele. Varianta de a nu participa cu echipa era o variantă falimentară.
- Pe lângă biletele cu echipa mai sunt disponibile și unele individuale pe care le-am putea obține?
- Planul B este ca în situația în care nu ne calificăm cu echipa, să obținem cu Denisa Golgotă un bilet la JO grație clasamentului de la individual compus. În momentul acesta nu m-a interesat prea mult care sunt celelalte alternative, dar mai sunt și alte bilete individuale de dat la anul.
- E și un dezavantaj faptul că echipa României va intra în calificări în prima zi și apoi mai urmează alte șapte subdiviziuni?
- Lucrurile sunt simple, crezi că arbitrele din brigăzi care au țări în competiție sunt neutre și că sferele lor de influență sunt inactive? Este clar că jocurile din culise au importanța lor, oricât se vorbește despre fair-play și corectitudine, ființa umană rămâne ființă umană. Toată lumea știe că noi cu această generație suntem sub ceea ce ne-am dorit și sub ceea ce va fi de anul viitor. Ei știu că junioarele, care la anul devin senioare, pot mai mult decât echipa actuală.
- Chiar așa?
- Este clar că la nivel de dificultate suntem mai slabi, este clar că există probleme care se leagă de ținută corporală și de partea artistică. Acestea suferă pentru că am reușit să găsim coregraf pentru echipa națională cu o lună înainte de CM.
- Nu se rezolvase problema?
- Nu, a fost o persoană care a venit de la aerobic în lipsă de altceva, ca să bifeze o căsuță și chiar a încercat să facă, dar n-a avut nicio treabă. Ne adaptăm din mers, pentru toată lumea există o liniște pentru că e Forminte acolo și avem țap ispășitor. Eu nu mai accept această poziție. Asta avem, asta produce gimnastica românească acum, cu asta trebuie să defilăm.
„Ultimii doi ani m-au măcinat pe dinăuntru, după instaurarea republicii gimnastelor și a părinților, lucru care se vede și în procesul de instruire. Dar acestea sunt provocări pentru orice educator sau antrenor, cu siguranță nu se petrec doar în gimnastică”
- Nicolae Forminte
Sunt oameni care vor să numere doar medalii, dar la cât investim noi în infrastructura pentru sport să ai pretenția la medalii mi se pare puțin cam mult. Să nu mai zic la cât investim în formarea de cadre, să menținem în țară acele cadre formate”
- Nicolae Forminte
M-a întrebat cineva dacă n-am obosit în trening și nu e momentul să-l schimb cu un costum. Poate va veni și acel moment și atunci o să vorbesc mai mult pentru că sunt un om care cunoaște toate secretele din această ramură sportivă și care iubește și crede în gimnastica românească"
- Nicolae Forminte
Cum arată viitorul
Nicolae Forminte a spus de mai multe ori că viitorul poate arăta altfel, mai ales că există un grup de junioare cu potențial. "Cele născute în 2004, că în urma lor mai sunt 3-4 gimnaste din proiectul "Țară, țară, vrem campioane", născute în 2005, mai găsești vreo 2-3 născute în 2006 și așa se conturează acel nucleu de 8-10 copilițe despre care vorbeam", a explicat tehnicianul. El a mai vorbit și despre delicata problemă a relației cu părinții. "Mă bucur că părinții junioarelor născute în 2004 au tras concluziile necesare și au înțeles că dacă încearcă să fie și antrenor, și manager, și moașă comunală nu fac decât să minimalizeze șansele de reușită ale propriului copil", a spus el. Apoi a continuat: ÂFață de generația actuală de părinți, mă refer aici la Cîmpian și Crișan, nu mai am probleme, par mai atenți la ce se întâmplă în jurul lor și au înțeles care le este menirea".
Formatul în urma căruia se obține calificarea
În concursul din calificări vor fi 12 subdiviziuni întinse pe două zile de concurs, 4-5 octombrie, iar România va concura în prima zi. Cinci gimnaste sunt pe foaie, patru vor evolua la fiecare aparat, iar primele trei note se iau în calcul pentru total. Echipa "tricoloră" ar trebui să se claseze între primele 12 pentru a obține biletul pentru Tokyo. La ultimele două ediții ale CM, când a existat întrecere pe echipe, 2015 și 2018, România a fost pe 13. SUA, Rusia și China și-au asigurat locul încă de la ediția din 2018 pentru că au urcat pe podium.
Echipa României la CM
- Denisa Golgotă 17 ani
- Ioana Crișan 17 ani
- Maria Holbură 19 ani
- Carmen Ghiciuc 18 ani
- Ana Maria Puiu 15 ani
- Maria Pană 16 ani
Program CM
- 30 septembrie antrenament pe podium (subdiviziunile 1-6)
- 1 octombrie antrenament pe podium (subdiviziunile 7-12)
- 4 octombrie calificări (subdiviziunile 1-6)
- 5 octombrie calificări (subdiviziunile 7-12)
- 8 octombrie finala pe echipe
- 10 octombrie individual compus
- 12 octombrie finale pe aparate
- 13 octombrie finale pe aparate
Televizare: TVR
Locurile ocupate de echipa României la CM de când s-a schimbat codul de punctaj
| 2006 | locul 4 |
| 2007 | locul 3 |
| 2010 | locul 4 |
| 2011 | locul 4 |
| 2014 | locul 4 |
| 2015 | locul 13 |
| 2018 | locul 13 |
{{text}}