Roxana Popa, care reprezintă Spania, echipă cu care s-a calificat la JO, evoluează azi în finala de la sol, după ce timp de trei ani nu a putut să practice acest sport din cauza accidentărilor.
- Televizare: Azi, ora 14:00, TVR
S-a născut în 1997 la Constanța, unde a făcut și primii pași în gimnastică. În 2003, părinții ei și-au dorit o viață mai bună și s-au mutat în Spania. În 2008 a concurat la Naționalele Spaniei și s-a impus în toate finalele, dar nu a urcat pe podium pentru că nu avea cetățenia spaniolă, aspect care s-a rezolvat după câțiva ani. Talentul său era imens și totul o recomanda pentru succes, ea fiind numită la un moment dat "Nadia Comăneci a Spaniei".
Obligată să se retragă
Numeroasele accidentări i-au fragmentat cariera, una pe care a fost nevoită să o întrerupă din cauza problemelor de la genunchiul drept. „Ce m-a îndepărtat de acest sport a fost faptul că nu mai puteam să-l practic, niciodată nu m-am considerat retrasă din decizie proprie, ci obligată de accidentare”, a spus Roxana Popa pentru Marca înainte de Campionatele Mondiale de la Stuttgart.
2014fusese ultima ediție a CM la care Roxana Popa participase, înainte de cea de la Stuttgart
Cum a ajuns în Germania? E o poveste complicată. Roxana a avut ruptură de ligament încrucișat anterior în 2014, apoi în 2016 probleme la menisc pentru care a fost nevoită să se opereze. „Am avut o perioadă în care nu mă gândeam deloc la gimnastică pentru că abia puteam să merg. Nu puteam să sar, să alerg, nimic. Eram pe stradă și genunchiul îmi pocnea. După cea de-a doua operație eram pe plajă, când genunchiul a cedat din nou și am căzut. Ultima intervenție a fost acum trei ani și de abia atunci am putut să merg normal, să-mi urmez recuperarea, și apoi încet-încet am reușit să revin pe aparate. Mereu am avut un foc în interior care a continuat să ardă, dar la o intensitate mai mică. A fost nevoie să-mi depășesc o mulțime de frici”, a spus ea pentru Gymnovosti.
Punctul cel mai de jos
Acum zâmbește, însă după cele trei operații, când renunțase la sport, a trebuit să-și caute un rost. „Când ești sportiv de performanță trăiești într-un glob de sticlă și când am ieșit de acolo m-am întrebat ce o să fac acum, de unde să încep? Din fericire, în aceeași perioadă mi-am încheiat și studiile. Ajunsesem în punctul în care uram gimnastica. Când mergeam în sala de la clubul meu mă simțeam oribil”, a povestit ea pentru Marca.
12este cel mai bun loc ocupat de Roxana Popa la o ediție a CM, s-a întâmplat în 2014, în concursul de la individual compus
Până în vară a lucrat la ca profesoară de dans, și-a obținut calificarea de antrenoare națională și a început să se ocupe de cei mici la clubul său Los Cantos Alcorcón. Antrenoarea Raquel García a știut cum să reaprindă acel foc, provocând-o să facă tot felul de elemente, încet-încet a început să concureze în competițiile inter-cluburi din Spania. În urmă cu două luni a participat la Campionatele Naționale și a ieșit pe locul cinci, fapt ce a dus-o din nou în echipa națională. „Cu fiecare zi care trece îmi înving mai multe temeri, ideea că genunchiul meu nu e perfect pentru că îi lipsește mare parte din menisc, și că e elastic, și încă mai simt unele dureri. Bandajele mă ajută, câteodată trebuie să mă rețin și mereu am în gând prin ce am trecut”, mai povestește ea.
Însă lucrurile au mers de minune la Stuttgart pentru ea și echipa Spaniei, care s-a clasat pe poziția a 12-a, prinzând ultimul bilet pentru Tokyo 2020.
Ibericele mai fuseseră prezentă la o ediție a JO din 2004, de la Atena. Bonus, Roxana Popa a prins și finala de la sol. „Nu-mi vine să cred că sunt aici. Abia în iulie am reușit să fac un exercițiu complet la sol de când m-am operat”, a mărturisit ea pentru Gymnovosti. Uneori minunile se întâmplă, iar Roxana Popa avea nevoie de una.
Gânduri pentru Larisa
Roxana Popa își dorește să fie un exemplu pentru toate gimnastele care trec prin accidentări grave și care le pun în pericol cariera. Ea este prietenă bună cu Larisa Iordache, care încearcă să se întoarcă în gimnastică, după trei operații la tendonul lui Ahile de la piciorul stâng. „E încă în recuperare, dar știu că luptă și știu că va reuși să revină pentru că iubește acest sport”, a spus gimnasta cu origini românești pentru Gymnovosti.
{{text}}