Moartea Mihaelei Fieraru ne arată, din nou, cât de multă nevoie de empatie și de măsuri corecte avem ca societate.
Drumul agricol pe care a fost dusă cu mașina Mihaela Fieraru separă o cultură de porumb de alta, pe care acum sunt ciulini și iarbă. De aici, de la intersecția celor două lumi vegetale, Johannes Visscher a târât corpul fetei și l-a lăsat în iarba înaltă, susțin surse din anchetă. E locul unde au găsit-o echipele de căutători, “ne-am plasat la distanță de 2 metri unul de altul când am periat zona”.
De această dată, autoritățile au luat cazul în serios foarte repede.
În 7 minute de la apelul la 112, care s-a petrecut vineri, la 19:33, primul echipaj era în curtea familiei Fieraru. Pe rând, au plecat spre Gura Șuții polițiști din județ, iar la ora 21.00 sosiseră cam toți cei responsabili.
S-a apelat la drone, la un elicopter, la câini de urmă, râul Dâmbovița era la doi kilometri distanță, era posibil ca să se fi întâmplat un accident, nici una dintre variante nu a fost exclusă
Polițist
Ceva i-a făcut să se teamă imediat. Un detaliu.
“Mihaela era o fată cuminte, îi plăcea școala, avea ambiție și, deși provenea dintr-o familie sărmană de romi, cu 6 copii, ținea mult să-și continue studiile, nu prea lipsea”, povestește pentru Libertatea un polițist care cunoaște investigația.
În plus, fetița plecase supărată de la școală, din cauza unei note mici, și acest detaliu i-a făcut să se întrebe dacă nu cumva ea s-a abătut de la drumul spre casă, ca să se liniștească, și a pățit un accident.
Camerele de luat vederi? Nu întotdeauna numărul lor e un avantaj, dacă nu ai soft de Inteligență Artificială care să analizeze imaginile. “Există 36 de camere, numai cele puse de Primăria Gura Șuții plus altele ale locuitorilor, iar volumul de imagini a fost imens. Am vizionat, cadru cu cadru, zeci de înregistrări de la camere, inclusiv de la cele de pe drumul național, până spre Tărtășești”, explică un polițist. De aici au reieșit zeci de martori, unii chiar suspecți pentru că li se verificau, în timp real, antecedentele.
Chiar de vineri s-au audiat zeci de martori, mulți dintre ei fiind șoferii mașinilor înregistrate vineri pe camerele de luat vederi în Gura Șuții. Era sâmbătă seara când am ajuns la identificarea mașinii olandezului, l-am reperat și l-am sunat
Polițist
Johannes Visscher era în avion și i-a resunat el pe polițiști în jurul orei 20.00, când a aterizat în Olanda. Bărbatul de 46 de ani a recunoscut că a fost la volan, dar a negat orice altceva. Era sâmbătă seara, iar corpul copilei de 11 ani a fost găsit abia duminică. Mihaela nu păcălise pe nimeni, totul era real și îngrozitor.
Riscurile celor mai săraci dintre români
De câteva zile, de când cazul a cuprins România, există foarte puține referiri la faptul că Mihaela Fieraru face parte dintr-una dintre cele mai vulnerabile comunități din România: cea a copiilor romi.
Într-un fel, e justificat pentru că are sens ca etnia să fie amintită atunci când ea are o semnificație în întâmplările relatate.
Experiența arată însă că, dacă însă criminalul ar fi fost rom, societatea românească ar fi vehiculat etnia acestuia cu infinit mai multă insistență.
Pe de altă parte, în cazul concret al Mihaelei Fieraru, ea a fost, pur și simplu, mai expusă riscurilor pentru că a crescut într-o familie de romi. E o afirmație riscantă într-o lume care nu-și recunoaște slăbiciunile, însă adevărul e că Banca Mondială a observat de mulți ani că romii, nu doar cei din România, ci și cei din toată Europa de Sud-Est, trăiesc mai degrabă în sărăcia, lipsa de oportunități și pericolele din țări puțin dezvoltate, să zicem Filipine, decât în modul de viață propriu Uniunii Europene.
De mai multe luni, presa a dezvăluit cum mii de romi din România, și în primul rând copiii, sunt victimele traficanților care-i trec granița Mexic-SUA. Sute sunt prinși în fiecare an, alții reușesc. Apoi, bandele, formate predominant tot din romi și care folosesc acest argument ca să le câștige victimelor încredere, îi obligă pe copii să cerșească sau să fure, iar pe fete să se prostitueze, ca să înapoieze “investiția” făcută în ei.
Experta Silvia Tăbușcă a povestit cum, recent, la conferința Interpol din Buenos Aires, România a fost declarată țara-bolnavă a Europei în privința traficului de persoane.
Întotdeauna, primii vizați de traficanți sau de agresori sunt copii. Și, dintre ei, cei mai expuși sunt copiii romi.
Ceva tulburător le leagă pe Alexandra Măceșanu și pe Mihaela Fieraru, ceva mai presus de situația particulară a familiilor, de mediu sau de etnia lor diferită.
Amândouă au avut curajul să se opună agresorului. Polițiștii care anchetează cazul din Târgoviște cred că “ceva s-a întâmplat” și că Mihaela nu a cedat în fața unei forțe net superioare.
Alexandra și Mihaela, doi copii cu inimă într-o societate care încearcă să-și restaureze, din cioburile neîncrederii reciproce, empatia.
{{text}}