- Cum se comite o dezinformare? Un fals taximetrist se revoltă, pe Facebook, pe “bulangii” cu trotinete electrice și amenință că le aruncă în Dâmbovița!
- În ziarul Adevărul apare un articol publicitar care preia postarea “taximetristului” și sunt elogiate, ca variantă civilizată, aplicațiile Uber, Bolt sau Clever.
- Mai multe site-uri, printre care și Libertatea, preiau informația, fără să vadă că e publicitară.
- Când face verificările, Libertatea descoperă că autorul campaniei plătite este chiar Clever Taxi, o aplicație de ridesharing deținută de mytaxi, o companie a concernului Daimler Benz, producător Mercedes! Clever Taxi a folosit în articolul publicitar mesaje precum „bulangii”, portretizându-i pe taximetriști ca homofobi violenți și lipsiți de inteligență.
de Mihai Niculescu și Cătălin Tolontan
Cristian Dițoiu, unul dintre antreprenorii români din digital, a descoperit cum s-a propagat o știre falsă prin intermediul banilor și al erorilor succesive.
În versiunea de mobil, articolul din Adevărul nu e marcat cu publicitate
PASUL 1: Pe un grup de Facebook al taximetriștilor, intitulat Clubul Taximetriștilor, un om care nu mai postase niciodată nimic scrie un mesaj în care se prezintă drept un șofer de taxi, indignat că până și trotinetele electrice au început să le facă o concurență.
PASUL 2: Sub semnătura lui Liviu Stănculescu, un invitat care scrie articole când și când, ziarul Adevărul publică un text în care este citat taximetristul respectiv. Articolul e unul clar împotriva taximetriștilor și în favoarea “serviciilor de transport alternativ, precum Uber, Bolt sau Clever”.
PASUL 3: Mai multe site-uri, printre care și Libertatea sau Auto Bild, preiau reacția taximetristului, semnalată de Adevărul, dar comit eroarea de a nu remarca faptul că articolul din Adevărul e publicitar. E la fel de real faptul că, în versiunea de mobil, articolul din Adevărul nu e marcat cu publicitate, așa cum se întâmplă în versiunea pentru desktop sau laptop.
„Taximetristul” îi face „bulangii” pe cei cu aplicațiile de ridesharing și pe cei cu trotinetele
După ce Cristian Dițoiu a propus Libertății un text despre această rostogolire a unei false teme, ziarul a acceptat publicarea deconstruirii știrii și a făcut, totodată, propriile verificări.
Libertatea își cere scuze că, din neatenție, a rostogolit o informație insuficient verificată. Vom fi mai atenți, mai ales că e clar că există, iată, operațiuni de PR care speculează slăbiciunile redacțiilor în goana după cât mai multe știri “care fac trafic”.
Înainte de orice, mesajul “taximetristului” de pe Facebook e unul discriminator, căci acesta îi consideră “bulangii” pe cei din transportul alternativ și pe oamenii care merg cu trotinetele electrice.
“Taximetristul” se prezintă involuntar drept un încuiat, care “cere acum şi interzicerea trotinetelor, ca să nu moară de foame”.
În plus, el amenință că “ori ne ducem la Guvern iară, ori mă duc și mă apuc să le arunc (n.r. – pe trotinete) în Dâmbovița!!”.
Trei articole în trei zile împotriva taximetriștilor, de același autor
Liviu Stănculescu, contributor la Adevărul, a preluat mesajul strecurat pe Facebook într-un articol plătit, scris așadar din voința unui client de publicitate, care vrea să transmită un mesaj.
Articolul începe cu fraza: “Forumurile taximetriştilor sunt pline în această perioadă de îndemnuri la boicot şi revolte după ce guvernul a anunţat că doreşte reglementarea aplicaţiilor de transport alternativ”. Se construiește un sentiment de acțiune iminentă. “Pe forumuri, taximetriştii fac strategii ample de boicotarea a tuturor mijloacelor de transport alternativ. Un taximetrist din Bucureşti le solicită colegilor săi să declanşeze atacul şi împotriva trotinetelor electrice”.
Mesajul e că taximetriștii sunt niște brute, care îi fac “bulangii” pe cei care, li se par lor, îi concurează. Și, ca orice brute, taximetriștii nici nu ar avea prea mult creier, căci cine se poate teme că îi vor părăsi clienții pentru trotinetele electrice?!
În trei zile consecutive, Liviu Stănculescu a scris în Adevărul trei articole împotriva taximetrelor și favorabil aplicațiilor și unul singur este marcat cu publicitate.
Titlurile articolelor sunt:
- ”Taximetriştii au făcut băşcălie de un client nemulţumit de tarifele «preferenţiale» aplicate de unii dintre ei” – 11 iunie
- “UE introduce un nou regulament pentru platforme digitale. În România, OUG care ar reglementa domeniul şi ar înlătura monopolul taximetriştilor întârzie” – 12 iunie
- Trotinetele electrice sunt în pericol! Taximetriştii cer acum şi interzicerea acestora, ca să nu moară de foame – 13 iunie
Publicitatea era marcată în versiunea de desktop și nemarcată în versiunea de mobil
Cine a plătit pentru reclamă? Clever Taxi, o aplicație deținută în România de firma care produce Mercedes!
Libertatea a întrebat-o pe Alexandra Corolea, persoana care se ocupă de PR-ul Uber în România, dacă articolul din Adevărul cu “bulangii” de pe trotinete e opera lor.
“Am văzut acest subiect. Un non-subiect, după părerea mea. Nu are legătură cu noi”, a negat ea categoric implicarea Uber.
Libertatea s-a adresat ziarului Adevărul, care a indicat clientul de publicitate care a plătit articolul: Clever Taxi.
Clever era și el amintit în articol, drept una dintre firmele “bune”, contrapondere la lumea “rea” a taximetriștilor. După ce Libertatea a întrebat, în articolul din Adevărul a apărut și precizarea: “Material realizat cu sprijinul Clever”.
Agenția care a cumpărat publicitatea în Adevărul se numește Goya PR și este agenția care lucrează în România pentru Clever Taxi.
Dar cine e Clever Taxi?
Ea este o aplicație care, conform propriilor declarații, “colaborează doar cu șoferii de taxi autorizați” și încurajează Primăria Capitalei în a promova un “oraș smart”.
Aplicația Clever Taxi a fost vândută în 2017, într-o tranzacție de 10 milioane de euro, către mytaxi, o aplicație deținută de către gigantul german Daimler, producătorul mașinilor Mercedes.
Daimler mai deține în România două fabrici de componente auto la Cugir și la Sebeș. La nivel mondial, Daimler a consemnat în anul 2018 venituri totale de 167 de miliarde de euro.
Așa arată compania care, prin aplicația deținută de ea în România, folosește mesaje homofobe și provocatoare care să lovească în oamenii care muncesc în transportul tradițional, în favoarea pieței de ridesharing, pentru un “București smart”.
Libertatea a trimis următorul mesaj pentru Clever Taxi și mytaxi:
„În articolul plătit de firma dumneavoastră apare un citat homofob, preluat de pe Facebook: ”Am mai văzut bulangii pe străzi și una două au apărut alți bulangii”, ca trimitere la oamenii care merg cu trotinetele electrice în București.
”Bulangiu”, în limba română, este unanim recunoscut drept un termen de hate speech îndreptat împotriva persoanelor gay.
Ne puteți spune, vă rugăm, care este mesajul transmis de Clever Taxi și cum este acesta compatibil cu valorile companiei mytaxi, proprietarul Clever Taxi, câtă vreme folosiți într-un mesaj publicitar un citat homofob?”.
Marți, Clever Taxi a trimis următorul răspuns:
”Articolul la care faceți referire pornește de la un citat care nu aparține companiei Clever Tech, autorul fiind o persoană care nu are nicio legătură și nu reprezintă în niciun mod societatea. Totodată, astfel cum se indică în cuprinsul materialului, mesajul reprezintă un citat publicat în cadrul unui grup de Facebook denumit «Clubul Taximetriștilor», autorul acestuia fiind unicul responsabil pentru mesajul sau opinia expusă. Articolul la care faceți referire nu face decât să preia sursa citată, fără să denatureze sau să modifice mesajul indicat. Pentru claritate, societatea noastră dezaprobă cu vehemență opinia citată și încurajează un dialog civilizat și deschis pe orice temă de interes public.
În final, reiterăm faptul că mesajul la care faceți referire nu reprezintă opinia Clever Tech în niciun fel, din contră, acesta este în contradicție cu nevoia de diversitate în acest segment de piață pe care o încurajăm și, implicit, cu misiunea și valorile companiei. Dealtfel Clever Tech se disociază în mod vehement de orice opinii sau păreri de natură să limiteze libertatea personală, profesională sau comercială pe piața națională sau europeană în orice domeniu de activitate.”
{{text}}