UPDATE: Somați de autoritățile române că au plecat în Franța și și-au lăsat copilul în îngrijirea rudelor fără să anunțe autoritățile, Vasile Mutu și Florentina Pătru au revenit astăzi în țară și s-au prezentat la primăria din comuna Bujoreni, conform informațiilor primite de la primarul Gheorghe Gângu.
Atenționare: Acesta nu este un articol pentru cei care au prejudecăți despre romi. Vă rugăm să nu-l citiți! Pentru că nu despre etnie este vorba. Ci despre cum, prin prezentarea unor elemente neverosimile, pe care jurnaliștii nu le-au verificat, un reportaj realizat de New York Times pornind de la un fenomen dureros și inacceptabil, separarea unui copil de familia lui, poate ajunge să creeze un efect invers empatiei. Falsa eroizare a personajelor aduce un deserviciu comunității romilor din România și ridică dubii asupra discriminării lor, care este reală.
- Vasile Mutu, 36 de ani, și Florentina Pătru, 32 de ani, părinții necăsătoriți ai bebelușului Constantin, nu trăiesc în România într-o sărăcie lucie, cum au fost portretizați de NYT.
- Proprietățile lor, case, mașini și terenuri, n-au fost pomenite în reportaj.
- În imaginile care au făcut înconjurul lumii, ei apar înghesuiți împreună cu altă familie, “11 oameni îngrămădiți temporar într-o casă mică”, de culoare roz, în timp ce locuința lor mai mare este la numai 50 de metri distanță.
- Acum, ambii părinți sunt plecați în Franța, iar cei 5 copii ai lor, printre care și Constantin, au rămas în grija rudelor, într-o casă mare a familiei. În casa mică roz unde a filmat NYT locuiește azi altcineva.
- Solicitant de azil politic în SUA pe motiv de persecuție etnică, Vasile Mutu are mai multe fapte în cazier, printre care și două condamnări în Franța, potrivit unui oficial din Poliția Română.
- Ultima oară, la 14 ianuarie 2019, Mutu a fost reținut de poliția din Râmnicu Vâlcea pentru 24 de ore și apoi pus sub control judiciar până în 14 martie. În prezent este cercetat în dosarul penal 292/P/2019, deschis după o bătaie cu topoare.
- Când l-au reținut, polițiștii i-au luat și permisul de port-armă neletală, eliberat în 2016.
- Afirmația de o gravitate excepțională a mamei lui Constantin, potrivit căreia a fost sterilizată în 2017, fără știința ei, într-un spital românesc, este zdruncinată chiar de documentul pe care pacienta l-a scris cu mâna ei, păstrat la Spitalul Județean Vâlcea.
Foaia de evoluție a pacientei, în care Florentina Pătru a scris: ”solicit legatura tompelor”
de Delia Marinescu, Adriana Oprea și Cătălin Tolontan
au contribuit: Alexandra Nistoroiu și Oana Moisil (Paris)
Am vrut să plecăm pe teren vineri, 14 iunie, chiar în ziua în care a apărut teaserul în care The New York Times anunța că cel mai mic dintre miile de copii despărțiți de părinți de către administrația Trump a fost un băiat român de 4 luni.
Voiam să aflăm ce anume te mână să îți iei bebelușul în brațe și să fugi cu el, la capătul lumii, ca să ceri azil politic pentru persecuție etnică. Și cum îți marchează viața separarea de copilul tău. Fie ea și temporară, despărțirea de un copil e îngrozitoare.
Nu am știut, însă, unde să mergem, pentru că localitatea din România de unde veneau părinții lui Constantin nu era menționată în primul articol.
Cum a început demersul nostru și în ce s-a transformat
Duminică, 16 iunie, a fost publicat integral reportajul în NYT și un documentar de 25 de minute pe canalele cu plată FX și Hulu. Povestea arăta cum, în februarie 2018, Vasile Mutu, un bărbat român de etnie romă, a fost oprit la granița Mexic – SUA, împreună cu copilul său de 4 luni, pe nume Constantin.
Așa se deschide articolul de pe siteul The New York Times
Tatăl a cerut azil politic, susținând că familia lui e persecutată etnic în România. Autoritățile americane i-au analizat situația lui Vasile Mutu și din cauze necunoscute, spune NYT, l-au închis într-un centru de detenție singur, fără bebeluș.
Copilul român de patru luni, “Baby Constantin” – cum îi spune ziarul american, a devenit cel mai tânăr imigrant separat de familia sa, din cauza politicii președintelui Trump.
Separarea de familie a fost cea mai contestată măsură a lui Donald Trump, inclusiv de către unii republicani, iar ulterior președintele a renunțat la ea. O politică eșuată.
Reportajul NYT a fost preluat și elogiat de CNN, Salon, Business Insider, The Hill.
Constantin în Kalamazoo, Michigan, părinții în Olteni, Vâlcea
Constantin a fost dat de către autoritățile americane spre îngrijire temporară unei familii din Kalamazoo, Michigan, o localitate plasată între Detroit și Chicago. După 5 luni în America, întâi tatăl, iar apoi bebelușul au fost repatriați în România. Femeia care a îngrijit copilul în Michigan a venit personal în România și l-a pus pe Constantin în brațele mamei sale, pe Aeroportul Otopeni.
În articol, NYT nu indică județul unde locuiește familia Mutu, ci publică doar denumirea localității: Olteni.
Cum Olteni e un nume comun pentru 11 localități din 10 județe din România, identificarea satului a fost ea însăși o încercare, un prim pas în geografia nedifuzată a poveștii.
Libertatea a identificat locul de unde provine “Baby Constantin”: satul Olteni, comuna Bujoreni, județul Vâlcea.
Vasile Mutu: “Normal că m-au plătit, doar fața mea apare pe toate ecranele”
Am făcut rost de numărul de telefon al lui Vasile Mutu, tatăl lui Constantin. El ne-a spus că este la muncă în Paris, împreună cu soția și cu bebelușul, și că nu ne poate primi acolo pentru un articol de presă, deoarece încă nu are o locuință stabilă. În plus, a adăugat el, jurnaliștii de la The New York Times l-au plătit pentru reportajul difuzat.
“Normal că m-au plătit, doar fața mea apare pe toate ecranele”, a explicat el motivul pentru care ar fi primit bani de la ziariștii americani.
Vasile Mutu, într-o fotografie postată pe profilul său de Facebook
Contactată pe email de Libertatea, Caitlin Dickerson, reportera NYT, a negat.
The New York Times nu plătește pentru interviuri, așa că nu am plătit pentru articolul la care vă referiți. Am vorbit cu domnul Mutu ieri și mi-a spus că nu a făcut asemenea afirmații către nimeni Caitlin Dickerson, The New York Times
La cererea Libertatea, Danielle Rhoades Ha, vicepreședinte de comunicare la NYT, a precizat: “Noi nu ne plătim niciodată sursele pentru interviuri. Misiunea noastră e să ajutăm oamenii să înțeleagă lumea prin intermediul unui jurnalism independent și printr-o documentare temeinică și profesionistă. Reportajul nostru și episodul din The Weekly au avut la bază luni de documentare riguroasă și au dezvăluit impactul uman al politicii de separare a copiilor, dusă de guvernul american, asupra unei familii.
Reportera Libertatea nu e însă singura cu care Vasile Mutu a vorbit despre bani.
Doi alți oameni, primarul din Bujoreni, Gheorghe Gângu, și consilierul local din Bujoreni pentru Partida Romilor, Ilie Mărunțelu, au precizat pentru Libertatea că și ei știu că Mutu are un contract de exclusivitate plătit cu NYT.
Ilie Mărunțelu a mai declarat pentru Libertatea că Vasile Mutu a acceptat să apară în NYT și pentru că reportajul îl va ajuta cu procesul de despăgubiri pe care l-a deschis împotriva guvernului american, pentru că i-a separat familia.
Un alt sătean a precizat pentru ziar, sub protecția anonimatului, că “Mutu se lăuda că a primit mulți bani de la americani și că va mai primi și alții, din donații”.
Faptele sunt încăpățânate
Am ajuns, așadar, pe teren, în satul Olteni și în Râmnicu Vâlcea, ca să înțelegem faptele. Cu credința că informațiile trebuie prezentate așa cum sunt, după cum sună și motoul istoric al NYT – “fără teamă sau favoruri”.
NYT: “O baie fără duș pentru 11 persoane”. Documentele reale: “Două case, una de 288 mp și cealaltă de 65 mp”
Caitlin Dickerson descrie viața familiei copilului Constantin Mutu în următorii termeni: “Soții Mutu, care cer despăgubiri Statelor Unite, s-au întors în satul unde au crescut, îngrămădiți temporar într-o casă mică, pe care o împart cu o altă familie – o baie fără duș pentru 11 persoane. Se spală cu pahare de apă încălzită pe aragaz și își păstrează hainele într-un pod, urcând pe o scară la fiecare câteva zile pentru a le schimba”.
Condițiile existenței soților Mutu sunt diferite de ceea ce descrie reportajul. Conform verificărilor Libertatea la fața locului, Florentina Pătru deține:
Trei terenuri în suprafață totală de 2768 m
Două case, una de 288 mp și cealaltă de 65 mp
Un BMW 320D
Casa mare (stânga) unde stau acum cei 5 copii, în așteptarea părinților plecați în Franța | Foto: Libertatea
Toate aceste proprietăți sunt trecute pe numele femeii la Primăria Bujoreni, potrivit documentelor consultate de jurnaliști.
Vasile Mutu nu are nimic pe numele său, iar proprietățile și bunurile îi aparțin oficial Florentinei, care nu a avut niciodată un loc de muncă. Singurele ei venituri sunt o indemnizație pentru creșterea copilului mic, alocațiile copiilor și o indemnizație pentru un copil încadrat în grad de handicap grav (o fetiță în vârstă de 13 ani).
În reportaj, familia împletește mături și Vasile Mutu taie lemne, dar sub numele de Kornea Kapatoos, același bărbat vinde modele de lux Audi și BMW
Într-o altă fotografie din reportajul NYT apar câțiva dintre membrii familiei Mutu care lucrează mături din nuiele.
“Familia face mături și topoare din lemn, o practică transmisă din generație în generație de la strămoșii lor”, sună explicația foto. La origine, ei sunt romi rudari, lucrători în lemn, însă acum doar “bunicii lui Mutu mai fac mături, Mutu (n.r Vasile), nu”, explică liderul rom Ilie Mărunțelu.
Vasile Mutu este cunoscut în sat cu porecla Cornea. El și-a făcut o pagină de Facebook cu numele de Kornea Kapatoos, pe care vinde mașini de lux: Audi A6 Allroad și diverse modele de BMW.
Captură profilul de Facebook al lui Vasile Mutu, sub numele Kornea Kapatoos
O altă fotografie de pe site-ul The New York Times îi arată în curtea unei case prăpădite de lângă calea ferată pe Vasile, pe Florentina și pe cei 5 copii ai lor. Ei stau în fața unui rând de rufe puse la uscat, un tablou simbolic de pitoresc și sărăcie.
Raport Banca Mondială din 2018: “Rata sărăciei la romii din România se apropie de 70%”
Sărăcia și vulnerabilitatea care decurge din ea sunt realități în România. Conform unui studiu publicat în noiembrie 2018 de Institutul Național de Statistică, din totalul de 19 milioane de locuitori, 4,6 milioane trăiesc sub pragul internațional al sărăciei – ei dispun de doar 23 de lei (5,5 dolari) pe zi.
Studiile arată că e un fals mit teoria conform căreia în România oamenii sunt săraci pentru că nu vor să muncească de lene.
19% din angajații români sunt în risc de sărăcie, ceea ce înseamnă că, adeseori, munca nu mai oferă demnitate celor care o practică.
În cazul romilor, rata sărăciei e de aproximativ 70%, arată un raport al Băncii Mondiale din 2018, iar același studiu spune că speranța de viață la romi este cu 6 ani mai mică decât cea a populației neromă din țară.
Discriminarea romilor, o realitate corect semnalată de NYT
Vasile și Florentina spun în reportajul din NYT că persecuțiile, și nu sărăcia sunt cele care i-au determinat să încerce să ajungă în America.
E absolut corectă relatarea NYT că discriminările îndreptate împotriva romilor reprezintă o realitate în România.
“Nu-i angajează pe romii mei, că n-au școală. Mutu are 6 clase. Florentina tot 6 clase are”, susține și Ilie Mărunțelu pentru Libertatea.
Ilie Mărunțelu, reprezentantul Partidei Romilor din Bujoreni | Foto: Facebook.com
În descrierea persecuțiilor despre care Florentina și Vasile vorbesc în The New York Times apar însă câteva elemente de-a dreptul șocante.
NYT: “Medicul i-a legat trompele” după ce Florentina “a semnat documente pe care nu le putea citi”
Cei doi i-au povestit ziaristei Caitlin Dickerson că picătura care a umplut paharul și i-a făcut să plece în SUA a fost sterilizarea Florentinei fără voia sa, chiar în momentul nașterii lui Constantin, 11 octombrie 2017.
Cuprinsă de durerea din timpul travaliului, Florentina a semnat documente pe care nu le putea citi. Când s-a întors la spital să vadă cum decurge recuperarea, un angajat din spital i-a spus că medicul îi legase trompele. Ea și soțul ei plănuiau să aibă mai mulți copii, așa cum este tradițional în cultura lor. Au fost devastați Caitlin Dickerson, The New York Times
Legarea trompelor uterine este o metodă ireversibilă de sterilizare a femeilor, dacă este însoțită și de tăierea acestora, nu doar de coaserea lor
Directorul Spitalului Județean din Vâlcea: “Ar fi fost ceva penal!”
The New York Times nu a menționat nici numele spitalului unde Florentina susține că i s-au legat trompele fără să fie anunțată.
“Nu ar fi doar o încălcare a umanității și a regulilor medicale, ci și ceva penal!”, reacționează, uluit, Dan Eleodor Ponoran, directorul Spitalului Județean din Râmnicu Vâlcea, spitalul unde Libertatea a descoperit că a născut Florentina Pătru, pe 11 octombrie 2017.
Managerul spitalului cu 1.300 de paturi ascultă tăcut povestea. Aude pentru prima oară așa ceva și spune că nici un alt jurnalist nu l-a căutat înainte.
Directorul Ponoran este el însuși considerat rom în comunitatea din Râmnicu Vâlcea. “Primesc mai mereu titlul de romul săptămânii în publicațiile locale, deși nu sunt rom”, se amuză Ponoran.
Pe foaia de spitalizare a Florentinei Pătru: “Solicit legatura tompelor”
Conform documentelor medicale, operația de cezariană a Florentinei s-a derulat la Secția 1 a spitalului, de la 11:40 la 12:20 și a decurs normal, iar copilul a luat un scor de 9 din 10.
Doctorul Stoica, șeful de secție, de la Spitalul Județean spune că ”suntem extrem de legiști și, iată, documentele arată adevărul” | Foto: Libertatea
În biroul său plin de hârtii și ziare, șeful de secție Marian Stoica explică: “Să coși trompele împotriva voinței pacientei e imposibil, pentru că nu e vorba doar de a semna ceva. Ca regulă, pacienta scrie explicit că dorește legătura trompelor”. “Deci nu se semnează un formular standard?”, întrebăm. “Nu, nu, pacienta scrie cu mâna ei”, susține el.
Pe documentul care a însoțit nașterea, Florentina Pătru aproape că a desenat, cu litere mărite, de om nu foarte familiar cu scrisul, cuvintele: “Solicit legatura tompelor”.
Doctorul Brânzan: “Deci, nu e vorba că nu putea citi, de vreme ce a scris”
În loc de “trompe”, Florentina a scris “tompe”, o eroare fonetică de înțeles.
Le sesizăm medicilor că verbul pretențios “solicit”, din cererea Florentinei de legare a trompelor, e implauzibil în limbajul curent al unei femei cu 6 clase.
“Li se spune femeilor ce să scrie?”, îl întrebăm pe șeful secției. “Dacă pacientele sunt neștiutoare de carte, există și situații în care scriem noi, dar întotdeauna de față cu mai mulți martori”, explică doctorul Stoica.
Știm, așadar, ce e scris pe foaia Florentinei și mai știm că, cel mai probabil, ea a scris. Ce nu știm însă este dacă mama cu 6 clase a înțeles întru totul ceea ce a scris, pentru că problema consimțământului informat este o temă într-adevăr sensibilă în România
Apare și medicul George Brânzan, cel cu care Florentina Pătru l-a născut pe “Baby Constantin”.
Doctorul Brânzan, 66 de ani, este cel cu care a născut Florentina Pătru și neagă orice posibilitate de a o steriliza forțat | Foto: Libertatea
“Conform regulilor, întotdeauna actul medical, în cazul acesta, cel al cezarianei și al ligaturii de trompe, este cerut sau consimțit de pacient și avizat de un medic șef de secție”, spune ginecologul.
Pe 11 octombrie 2017, în sala unde a născut Florentina Pătru au operat trei medici, al patrulea a asistat, iar altul, șeful de secție Amza, a recomandat intervenția.
Brânzan se dă un pic pe spate, pe canapeaua maro din cabinetul șefului de secție: “E clar incorect ce spune pacienta în articol, că a semnat fără să știe ce. Actul arată că nu doar că a semnat, ci a și scris cu mâna ei. Deci nu e vorba că nu putea citi, de vreme ce a scris”.
“N-ați avut plângeri pe discriminare etnică?”. “Nu, niciodată”
Chirurgul Brânzan, care e și șeful filialei locale a Colegiului Medicilor, o instituție care nu se bucură de încredere în România pentru că neglijează plângerile pacienților, e conștient de suspiciunile la adresa lui.
A avut situații în care a fost acuzat de pacienți pentru eșecuri medicale, “dar nici unul în care să fiu acuzat pe motive etnice, că aș fi discriminat paciente rome”, susține Brânzan.
Conform presei locale, în 2012, George Brânzan a fost învinovățit de o familie de moartea unui bebeluș pentru nesupravegherea sarcinii mamei. “Nici la spital și nici la Colegiul Medicilor, n-ați avut plângeri pe discriminare etnică?”, insistăm. “Nu, niciodată!”, răspunde el.
Lider rom: “Cred că ea a cerut. Nu cred că medicii noștri fac asta”
“Cred că ea a cerut. Nu cred că medicii noștri fac asta, nu cred că la femeile din comunitatea mea li s-ar fi făcut astfel de metode”, spune Ilie Mărunțelu, lider al comunității romilor din Vâlcea.
“Ei (americanii) au făcut în așa fel încât să aibă mai multă audiență, au mai și exagerat, cred”, se referă el la articolul din NYT.
“Recunosc că nu am auzit de sterilizare forțată la noi”, spune și sociologul Gelu Duminică, președintele Agenției “Împreună” care militează pentru drepturile romilor. “De saloane separate în maternități, pentru că femeile erau rome sau dintr-o categorie socială inferioară, am auzit”, adaugă acesta.
“Am auzit de astfel de practici în Slovacia, nu neapărat în ultimii ani, ci la începutul anilor ‘90, cel puțin asta susțineau rapoartele”, adaugă Duminică, cu privire la procedurile de sterilizare forțată a femeilor de etnie romă.
Medicul neagă acuzația de mită
Vasile Mutu apare și el în pasajul despre naștere din reportajul publicat de NYT. “Vasile a vândut doi porci și o vacă pentru a plăti un doctor ca să facă operația”, scrie jurnalista.
“Sunt vorbele unui om disperat. Nu e adevărat, nu am luat nici un ban de la femeia aceea”, neagă chirurgul Brânzan acuzația de luare de mită și spune că nu a fost niciodată cercetat pentru așa ceva.
Plicul cu bani este însă un obicei frecvent în spitalele românești. Recent, ministrul sănătății, Sorina Pintea, le-a cerut pacienților să nu mai dea mită, mai ales că în ultimii trei ani veniturile medicilor din România au fost dublate sau chiar triplate.
“Zilele trecute îi făceam calculul unui amic medic, care lucrează în Țara Galilor. Tu câștigi 5.500 de lire în UK, iar eu îți pot da, la Vâlcea, 4.500 de euro, net, pe lună”, spune Dan Eleodor Ponoran, managerul spitalului județean unde a născut Florentina Pătru.
“Are mai multe fapte în cazier, printre care două condamnări în Franța”
Vasile Mutu a dat în judecată autoritățile americane care nu i-a dat azil politic, pentru separarea micului Constantin de familia sa | Foto: Facebook.com
“Avea altercații ocazionale cu poliția. O dată, după spusele domnului Mutu, a fost arestat pentru că furase un cablu de pe un șantier”, scrie în articolul NYT despre problemele lui Vasile Mutu cu legea.
De fapt, el are multiple antecedente penale.
Anul acesta, pe 14 ianuarie, polițiști și jandarmi din Râmnicu Vâlcea au intervenit la o bătaie cu topoare la pensiunea “Paradis”, unde avea loc un botez. În urma violențelor dintre două familii, iscate din pricina darului, 7 oameni au avut nevoie de îngrijiri medicale. Trei aveau traumatisme craniene, unul fiind lovit cu toporul în creștetul capului.
Doi dintre agresori au fost reținuți pentru 24 de ore. Unul era Vasile Mutu.
El a fost pus de procuror sub control judiciar până pe 14 martie. În prezent este cercetat în dosarul penal 292/P/2019.
Atunci când l-au reținut, polițiștii i-au confiscat lui Vasile Mutu și permisul de port-armă pe care îl avea din 2016, Vasile fiind posesorul unui pistol cu bile.
Dosarul cu bătaia de la Paradis nu este singurul în care apare Vasile Mutu. “Are mai multe fapte în cazier, printre care două condamnări în Franța”, a confirmat un oficial al Poliției Române, fără să ofere detalii.
Au fost avertizați că le taie indemnizația de creștere a copilului dacă nu se întorc până luni
Când jurnaliștii Libertatea se aflau în comuna Bujoreni, Vasile Mutu a sunat din Franța și ne-a cerut să oprim documentarea.
“Este o abuzare! Îmi sun avocata din America și dacă zice să vă dau în judecată, vă dau”, a spus el, supărat că îi identificăm casele.
Zilele trecute, asistenta socială din Bujoreni a fost acasă la rudele lui Vasile Mutu și i-a găsit pe toți cei 5 copii ai lui, inclusiv pe Constantin, în grija unei bunici și a rudelor mamei.
Copiii stau acum într-o casă mare, cu etaj.
În casa mică, de culoare roz, cea în care a filmat NYT, am găsit două adolescente. La întrebarea “Sunteți rude cu Vasile și Florentina?”, fetele au răspuns “Nu știm”.
Poza familiei Mutu pentru The New York Times, când s-au înghesuit în casa mică, roz, împreună cu o altă familie | Foto: NYT
Fotografia curții aceleiași case azi, când aici stă altcineva, fără nici o legătură cu copiii lui Mutu, care locuiesc într-o casă mare | Foto: Libertatea
Când au plecat din țară, Vasile și Florentina nu au anunțat autoritățile în grija cui își lasă copiii, așa cum prevede legea. Asistenta socială din Bujoreni l-a atenționat telefonic pe Vasile Mutu că, dacă nu revine acasă din Franța până azi, 24 iunie, le va sista indemnizația pe care părinții o încasează în numele băiatului cel mic.
Constantin, băiețelul care a impresionat o lume întreagă prin povestea publicată de NYT, are acum 1 an și 8 luni. Cinci luni a stat, despărțit de părinți, în America. Acum el așteaptă, într-o curte din Bujoreni, ca ei să se întoarcă din Franța.
{{text}}