Stenogramele discuţiilor dintre rețelele de trafic de minore din Caracal sunt mărturia unei vieţi domestice și comunitare bolnăvicioase. Întâmplările din dosar nu decurg în alb și negru, oamenii nu se împart în răi și în supereroi, ci oglindesc obiceiurile complicate și lașe ale unei societăți în care abuzul s-a instalat ca normă până când a devenit crimă.
De Delia Marinescu, Alexandra Nistoroiu, Adriana Oprea, Cătălin Tolontan
A fost vânată de bărbați de când avea 10 ani, și apoi a devenit, la rândul ei, abuzatoare
Soția liderului rețelei din 2012, Simona, fusese abuzată de bărbați de când era mică și plecase de acasă încă de la 10 ani, de mai multe ori, potrivit informațiilor din dosar. Un deceniu mai târziu, Simona a ajuns o verigă de oțel în lanțul exploatării fetelor minore.
Cei doi, soți și soție, recrutau împreună elevele de liceu, după ce le invitau la suc în oraş sau la o cafea la ei acasă.
Odată intrate în casă, Cocoș le ameninţa, le lovea şi le obliga să se culce cu el. Acesta nu se proteja niciodată, conform declarațiilor fetelor, deși clienților le cumpăra el însuși prezervative. Soţia lui reapărea ca să le consoleze și să le convingă că noua lor viață are și o parte bună.
Cocoș a devenit agresiv, m-a amenințat că mă bate și cheamă și alți 7 băieți dacă nu întrețin relații sexuale cu el. M-am speriat în urma acestor amenințări și am întreținut cu acesta un singur raport sexual de tip normal, fără ca să folosească prezervativ Mărturia din dosar a unei victime
Dar nu întotdeauna minorele cedau atât de ușor. Atunci, soțul și soția făceau pereche pentru a le supune.
Una dintre fete, care a fost traficată zi de zi timp de peste un an, povesteşte și ea că totul a început cu un viol. Ameninţată şi bătută, fata a fost obligată să practice un act sexual oral care a fost filmat chiar soţia lui Cocoş, potrivit mărturiei tinerei.
La fel ca în cazul celorlalte fete, clipul a fost ulterior folosit pentru a o şantaja şi pentru a o obliga să se prostitueze. Minorele erau ameninţate că filmarea urma să fie postată pe internet, distribuită pe CD-uri în liceu, arătată părinţilor sau colegelor din echipele sportive.
Sex cu forța, sarmale și ”filmul de pe ProTV”
După ce racola adolescentele, familia “Cocoş” le şi găzduia pe o parte din ele, pentru a le controla mai bine.
Printre replicile despre cum trebuiau pregătite fetele în aşteptarea clienţilor şi cât să ceară pe ele, Cocoş îşi întreba soţia dacă sunt gata sarmalele sau povesteau despre “filmul de pe Pro TV”.
Amestecul amar de scene casnice și episoade de abuz arată cât de comune deveniseră infracțiunile, nu doar la Cocoș acasă, dar și în comunitatea din Caracal, un oraș de 30.000 de oameni timorați, care asistau sau chiar profitau.
“Zâna” din capul reţelei era, de fapt, un monstru
Femeia îşi alinta soţul, mare cât China, cu “zâno”.
Una dintre fetele traficate, o adolescentă de 16 ani care locuia în aceeaşi casă cu familia “Cocoş”, îi spunea “tată” şefului reţelei de trafic sexual, în ciuda tratamentului abuziv al acestuia.
Chiar și după șapte ani de la evenimente, una dintre victime, contactată de Libertatea, a mărturisit efectele “sindromului Stockholm”, spunând că ea a încercat să fie blândă la tribunal cu ”Cocoș”, pentru că i se părea cel mai uman dintre traficanți.
O altă fată se lipise de Simona, care o proteja; de altfel a și plecat împreună cu ea la București, când ”Cocoș” și soția lui s-au certat pentru că femeia n-a mai suportat șirul de abuzuri la care și ea era supusă.
Dar asta nu a împiedicat situația să se repete, poliția recuperând-o pe eleva din Caracal de pe centura Capitalei.
Aşa arată una din discuţiile telefonice dintre una dintre victime și ”Cocoș”:
C: Da, tată.
Cocoş: Fă, ţi-am spus să stai până la 12 jumătate şi e două ceasul?
C: Păi, zise că plăteşte mai mult.
Cocoş: Păi, bă tată, tu ştii că eu am pierdut 3 inşi în seara asta?
C: Păi nu vorbişi cu ei să vină un pic mai târziu?
Cocoş: Unde p… mea să vină? Ăştia f.. când vrem noi?
Într-o discuţie cu un client, Cocoş i-o promitea acestuia pe “fiică-mea” – referindu-se aşa la una dintre fetele traficate.
Un client aranja detaliile pentru nepotul său de 15 ani
Într-o altă stenogramă, Cocoş şi un aliat al său vorbeau despre un client care se plânsese că “fata era prea strâmtă”, pentru că “probabil era fată mare”.
Alt client negocia cu Cocoş servicii sexuale pentru el şi nepotul său, un adolescent de 15 ani. Unchiul îşi propunea şi să înregistreze actele sexuale, aşa că aranja detaliile cu Cocoş la telefon. Cocoş îi dă asigurări:
Păi, şi ce dacă te vede (n.r. fata)? Acolo ce să facă? O dezbrac eu înainte şi tu intri decât în casă. Şi eu o să aranjez deja, vezi că o să-ţi aranjez înainte tot, o să filmezi direct
Toată lumea știa ce se petrece
Procurorii DIICOT consemnează că era larg cunoscută în oraș că dacă cineva voia fete îl căuta pe Cocoș. ”Piața sexuală din Caracal”, cum o numesc mai târziu magistraţii, în rechizitoriul din 2014, era la vedere, sub privirile lacome sau complice ale comunităţii. Fetele, majoritatea minore, erau privite ca o marfă.
“Activitatea grupului infracţional organizat condus de inculpatul Bogdan Daniel Marinel zis Cocoş devenise de notorietate în municipiul Caracal, în sensul că marea majoritate a persoanelor de sex masculin (inclusiv martorii audiaţi în cauză) confirmă faptul că în momentul în care doreau să întreţină raporturi sexuale trebuiau să apeleze la “familia Cocoş” sau la membrii grupului de criminalitate organizată, fie la “pompierul Ţeculescu”, scriu procurorii în dosarul din 2012.
Clienții erau înregistrați
În ambele dosare, au fost găsite mijloacele de înregistrare folosite de traficanți. Ei înregistrau audio ”partidele” de sex dintre bărbați și victimele lor.
Toilă Gerald Mirel, unul dintre liderii rețelei din 2014, avea un dispozitiv pe care îl porneau fetele înainte să vină clientul
Membrii rețelei de trafic de persoane de la Caracal, din 2014, au fost reținuți de procurorii DIICOT Olt pe 11 septembrie 2014. Gerald Mirel Toilă era unul din liderii grupării
Cu atâția oameni șantajabili, se poate mai lesne înţelege lejeritatea cu care ei își continuau afacerea pe ”piața sexuală”.
În alte conversaţii, Cocoş îi transmitea soţiei, la telefon, că urmau să vină clienţii şi îi dădea indicaţii: ca fetele să îi aştepte dezbrăcate sau îmbrăcate într-un anumit fel.
“Pregăteşte-o pe fetiţa aia puţin aşa. Să se machieze un pic, să ia colanţii pe ea… şi o bluză.”
Toate discuţiile interceptate îl prezintă pe capul reţelei din 2012 ca având obsesia să deţină controlul. El trecea rapid la ameninţări dacă fetele îi ieşeau din cuvânt. Aşa arată un sms trimis de “Cocoş” unei fete, de pe telefonul personal, la 15 martie 2012:
Fă băga-ţi-aş p… în gură de t…. e Puiu la mine şi îi dau filmarea lui Puiu şi a zis că io duce lui mata si la amandoi fraţii şi mâine te fac vedetă în liceu
Fetele traficate, puse să spioneze şi să racoleze alte copile
Odată racolate şi traficate, Cocoş încerca să le transforme pe fete şi în “agenţi de marketing sexual” ai săi. Prin intermediul tinerelor traficate, capul reţelei transmitea mesajele de ameninţare colegelor de liceu pe care încerca să le recruteze.
O adolescentă de 17 ani care intrase în rețea a chemat-o într-o zi pe o colegă la un bar din apropierea liceului, unde se aflau și soții Cocoș. “Le-am prezentat-o pe B.A. și conform înțelegerii cu cei 2 am simulat că îmi sună telefonul și am plecat spunând că trebuie să merg cu tatăl meu la doamna dirigintă și am lăsat-o pe B. cu soții Bogdan.”
În mai multe dintre discuţiile interceptate de DIICOT, Cocoş însărcina pe câte o fată să se intereseze de o colegă de liceu sau de-o vecină care îi atrăsese atenţia traficantului.
Rețelele ținteau adolescentele vulnerabile, cu părinţi abuzivi, alcoolici sau pur şi simplu absenţi, fiindcă lucrau în străinătate. Le alegeau pe cele mai lipsite de apărare.
Într-o conversaţie din martie 2012, “Cocoş” a însărcinat-o pe A. să afle detalii despre o fată “B. L., are 13 ani şi ceva, stă la voi, în Bold, pe strada Cooperaţiei”. A. trebuia să afle “cu cine umbla” copila de 13 ani. Despre familie, “Cocoş” ştia deja: “Ta-so cântă la vioară, mă-sa… un beţivan. Şi ta-su tot un beţivan”.
“Mi-a spus că îi place de mine că sunt descurcăreață și m-a întrebat dacă pot să îi fac cunoștință cu mai multe fete pentru prostituție”, a declarat una dintre minore, în vârstă de 17 ani.
Obsedat de micromanagement, ”Cocoș” căuta mereu fete noi
“Cocoş” era mereu preocupat să găsească victime noi şi se mândrea cu acest lucru în faţa clienţilor şi a celor care îl ajutau să găsească clienţi, arată stenogramele.
Ali: O să zic pentru băieţi că am vorbit cu tine şi ai nişte fetiţe noi.
Cocoş: Da, spune-i că numai noi am. Da? Bine, hai că te pupa fra… Am noi, noi. Fete ca lumea.
“Cocoş” folosea informaţiile culese din teren de aliaţii lui sau de victimele reţelei ca să recruteze alte fete. De pildă, una dintre tinere povesteşte că bărbatul “i-a oferit protecţie”, ştiind de un conflict al acesteia cu alt bărbat.
Pe unele dintre minore, traficanţii le convingeau că o să trăiască mai bine dacă acceptă să se prostitueze.
“Ulterior Țecu mă suna zilnic și îmi spunea că nu va afla nimeni și că voi avea banii mei cu care voi face ce doresc, fapt pentru care până la urmă am acceptat”, a scris o fată de 16 ani, în declaraţia ei.
“Eu am refuzat la început, deoarece nu făcusem niciodată acest lucru, însă ulterior cei doi (n.r soții “Cocoș”) m-au convins spunându-mi că vom face bani mulți și foarte ușor”, a declarat o altă tânără, de 17 ani.
Tinerele primeau însă, sume infime. “Cocoș îmi dădea ocazional 10-20 lei”, a povestit una dintre copile.
Nici traficanţii nu cereau sume foarte mari când le vindeau. Clienţii români plăteau în jur de 100 de lei, cei străini 400 lei.
Într-o zi, potrivit rechizitoriului, doi clienţi au plătit pentru două fete “20 de lei şi un cazan de cupru”.
În celălalt dosar consultat de Libertatea, cel din 2014, fetele erau insultate să se mulțumească cu ce au, pentru că ”la voi la țară tariful era de 5 lei”.
Procurorii folosesc legea specială pentru a pune sub acuzare traficanţii, dar ignoră aceeaşi lege în cazul clienţilor
În cazul de trafic de persoane din 2012, la audieri au fost chemaţi în total 13 clienţi, toţi în calitate de martori. Sunt cei identificaţi de fete cu nume şi prenume.
Toţi au spus aceeaşi poveste: că nu ştiau că fetele sunt minore, şi nici că sunt forţate să se prostitueze. Aşa că procurorii i-au lăsat în pace.
Iar numărul este relevant: practic au fost identificaţi mai puţini clienţi decât fete, deşi atât mărturiile fetelor, cât şi stenogramele vorbesc de un număr mult mai mare de clienţi.
În foaia în care se face încadrarea juridică pentru inculpaţi, procurorii spun că au decis neînceperea urmării penale pentru clienţi, “pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 198 C. p. Întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni”. Infracţiunea la care se face referire aici este de “act sexual cu un minor”.
Iar scuza este că sunt crezuţi pe cuvânt clienţii când spun că nu au ştiut că fetele erau minore.
Însă, în afară de acest articol din Codul Penal, era în vigoare şi legea specială privind traficul de persoane (legea 678/2001), care incrimina fapta de a folosi serviciile unei persoane exploatate. Procurorii nu fac însă referire la această lege în cazul clienţilor, deşi se raportează direct la ea în încadrarea juridică a traficanţilor.
Pleonasm
În tot acest decor, cele care au rămas victime au fost fetele. Ele erau terenul de joacă al bărbaților. ”Deseară la 7… ai și tu ceva la joacă”, îl întreabă managerul Antonescu pe traficantul Toilă Gerald Mirel într-o seară obișnuită din toamna lui 2014.
Când clienții întrebau de vârsta fetelor, o făceau, pur și simplu, doar de formă, dacă nu de-a dreptul în bătaie de joc. ”Stai liniștit că i-am reglat kilometrajul”, spune unul dintre traficanți. Mai jos, Toilă face o demonstrație de limbă română.
Client: Câți?
Toilă: Jaguari?
C: Câți anișori?
T: Lasă băi, babă bătrînă nu e… (Râde)
C: Ce?
T: Folosesc un pleonasm.
C: Adică?
T: Păi pleonasm e ”babă bătrână”. Dacă ai zis babă e și bătrână.
C: Ce?
Cam așa educau traficanții o întreagă comunitate.
{{text}}