După 30 de ani, moartea comunismului a picat într-o duminică, între 12:00 și 13:00, ora României.
Azi, într-o singură oră, 37.000 de români din străinătate au pus ștampila pe oamenii pe care și-i doresc în fruntea țării. În 60 de minute au fost mai mulți votanți decât toți cei care au participat la alegerile din 2000, când doar 33.000 de oameni au venit la urne în afara granițelor. Atunci, candidații erau Ion Iliescu, Corneliul Vadim Tudor, Theodor Stolojan și Mugur Isărescu.
Interesul românilor pentru vot nu e proporțional doar cu masiva plecare din țară, ci și cu un fenomen care se răspândește printre români, și în țară, și în străinătate: convingerea că nu te poți izola de probleme, că nu-ți poate fi bine într-o lume care suferă.
Nici unul dintre noi nu e o insulă. Poți avea un job bun, un loc al tău, după cum poți să te duci în Noua Zeelanda sau în Germania, dar fire invizibile vor continua să te lege de soarta celorlalți.
Astăzi, miza este prezența în turul 2. Peste două săptămâni, miza va fi președintele României. La anul, Parlamentul. Peste toate, însă, miza este participarea la societate.
Nu avem nici un motiv să credem că lucrurile se vor repara repede. României îi lipsește nu doar integritatea în funcții publice, ci și priceperea pe toate palierele societății. Dacă nu ne dozăm corect așteptările, ne paște o cruntă dezamăgire, precum în 1996. Dar de undeva trebuie să începem.
Foto: Lucian Diaconu, secția 571 Colchester, Marea Britanie
{{text}}