DESTINUL TRAGIC AL LUI AUREL RĂDULESCU. Pe 5 aprilie 1978, într-un amical de la gală disputat la Buenos Aires în fața a 80.000 de spectatori, România dădea piept cu Argentina. Selecționata albicelesta se pregătea de Cupa Mondială de peste câteva luni, o Cupă Mondială pe care avea s-o găzduiască și s-o și câștige.
De altfel, împotriva noastră, César Luis Menotti a aliniat tot ce avea mai bun la acea oră, cu excepția lui Kempes. Dincolo, Ștefan Covaci a făcut câteva experimente.
Aurel Rădulescu avea 24 de ani
În centrul defensivei a mizat pe timișoreanul Petre Mehedințu, aflat la doar a doua apariție printre "tricolori", iar în ofensivă l-a titularizat în premieră pe Aurel Rădulescu. Acesta avea deja 24 de ani și traversa de câteva sezoane o formă excelentă la Sportul Studențesc, însă până în aprilie '78 a fost mereu ocolit când se anunțau convocările.
VIDEO. Retro GSP: tragica poveste a lui Aurel Rădulescu
1 victorie și 1 egala obținut România cu Rădulescu pe teren. Aurel a jucat cu Argentina (0-2), Uniunea Sovietică (0-1), Iugoslavia (3-2), Spania (0-1), Grecia (1-2) și Israel (1-1)
Contra Argentinei, Aurică a evoluat 73 de minute. N-a fost genial, "a comis și destule greșeli", după cum remarca Marius Popescu în ziarul "Sportul" din acea vreme. Totuși, același ziarist avea să concluzioneze: "Rădulescu nu mai poate lipsi din nicio formulă de start a primei reprezentative!".
"Aurel Rădulescu era incredibil de talentat. La talent, se putea compara cu orice mare fotbalist român, Dobrin, Iordănescu sau Hagi"
Mircea Rădulescu, la Sport Total FM
Starul formației din Regie avea să strângă 6 selecții la prima reprezentativă, toate în 1978. Apoi, în prima parte a anului 1979, a fost iar sărit din schemă de Piști. Asta chiar dacă Sportul a făcut o stagiune mai mult decât decentă. A terminat pe 6 în Divizia A și a disputat finala Cupei României, 0-3 cu Steaua.
"Primul jucător câștigat pentru națională - Rădulescu, de la Sportul Studențesc. Conduce excelent mingea, e combativ, e tehnic, e inimos, vrea să ajungă fotbalist de talie internațională. Dacă își va păstra seriozitatea, modestia, conștiința de băiat muncitor la antrenamente și la jocuri, sigur va ajunge!"
Marius Popescu, în "Sportul" din aprilie 1978
Argentina - România 2-0 (1-0)
A marcat: Passarella (20', 83')
Argentina: Fillol - Olguin, L. Galván, Passarella, Tarantini - Ardiles, Gallego, Valencia (63' Villa) - Houseman, Luque, D. Bertoni (68' Bravo). Selecționer: César Luis Menotti
România: N. Răducanu (Sportul) - Cheran (Dinamo), Al. Sătmăreanu (Dinamo), Mehedințu (Poli Timișoara), Vigu (Steaua) - M. Romilă (Poli Iași), Bölöni (ASA), Dobrin (FC Argeș) / 46' A. Iordănescu (Steaua) - M. Lucescu (Corvinul) / 46' Hajnal (ASA), D. Georgescu (Dinamo), A. Rădulescu (Sportul) / 73' Fanici (ASA). Selecționer: Ștefan Covaci
Buenos Aires, 5 aprilie 1978
Stadion: "Boca Juniors".
Spectatori: 80.000 Arbitru: Juan Daniel Cardellino (Uruguay)
Întârziase la o șuetă cu o blondă
La câteva zile după acea finală, desfășurată pe 1 iulie, Aurel a avut parte de o moarte mai mult decât stupidă! Povestea, telegrafic:
- pe 2 iulie, delegația Sportului a plecat într-o excursie de 10 zile în RFG; a fost un fel de premiu oferit de șefii clubului pentru a recompensa rezultatele bune din stagiunea recent încheiată
- Rădulescu n-a dorit să facă deplasarea, deși un drum în Germania Federală înainte de '89 nu se prea refuza; vedeta trupei din Regie a invocat faptul că soția îi va naște curând primul copil
- a plecat, până la urmă, convins de colegi și de președintele Mac Popescu
- s-a zburat până la Frankfurt, apoi s-a luat trenul până la Hanovra
- când s-a ajuns la destinație, antrenorul Mircea Rădulescu a observat că doi jucători, Aurel Rădulescu și Stroe, nu coborâseră pe peron
- l-a trimis pe secundul Viorel Krauss să-i caute prin vagonul restaurant; aceștia ar fi zăbovit la o discuție cu niște blonde; nemțoaice sau americance, nimeni nu mai poate spune exact
- alertați că pleacă trenul, cei doi au fugit la ușă; au deschis-o, deși trenul căpătase deja viteză mare, însă n-au mai băgat de seamă că scara se rabatase, nu mai era la locul ei
- au călcat în gol și au ajuns în secunda următoare sub roțile trenului; Stroe s-a ales cu o fractură craniană de 10 centimetri; Rădulescu era un maldăr de carne; totuși, nu murise
- au fost luați amândoi de Salvare; Stroe și-a revenit după 10 zile de comă, Aurică a decedat în seara zilei de 4 iulie
- pe 7 iulie, la București, i se năștea unicul copil, Cristian; a doua zi, pe 8, Aurel Rădulescu era înmormântat.
"Dacă nu era nenorocirea din Germania, Aurică n-ar fi fost al doilea Hagi, Hagi ar fi fost al doilea Rădulescu!"
Mircea Sandu
{{text}}