După ce va trece pandemia, fotbalul, handbalul şi cam toate celelalte sporturi ar putea fi lovite în plin de faptul că autorităţile locale nu vor mai dispune de bugetele de până acum, iar sportul n-ar mai constitui o prioritate. Rapid, CSA Steaua sau CSM București sunt printre principalele nume amenințate.
Pandemia va trece. Mai de vreme sau mai târziu. Dar ce va lăsa în urma ei din perspectiva sportului? O scădere financiară masivă, deja multe dintre cluburi au apelat, nu doar în România, la tăieri ale contractelor sau la strategia de a-şi trimite sportivii şi antrenorii în şomaj tehnic.
Totuşi, o categorie anume a unor cluburi va putea să aibă de traversat o situaţie mai complicată după ce viaţa de zi va reveni la normal. E vorba despre acele structuri sportive care depind într-o proporţie foarte mare de încasările din partea autorităţilor locale.
Exemple sunt foarte multe. De la CSM Bucureşti până la Rapid, de la CSA Steaua până la SCM RM. Vâlcea şi, practic, aproape toate formațiile de baschet, volei, baschet din campionatul naţional.
Argumentele pentru adevărat colaps financiar sunt două:
1. Primăriile nu vor mai risca să direcţioneze bani către sport
În prezent, autorităţile locale sunt tot mai contestate pentru faptul că au cheltuit banii, în ultimii ani, în alte direcţii decât cele chiar necesare şi din acest motiv sunt, şi ele, nepregătite, acum, în lupta cu coronavirusul. Chiar şi în aceste zile, Libertatea a dezvăluit multe contracte controversate realizate de unele administraţii locale, cum ar fi de exemplu Primăria Sectorului 5 cheltuie o jumătate de milion de euro pentru o campanie de imagine.
La fel, există voci şi cu siguranţă vor exista şi în viitor, pentru ca Primăriile să renunţe, după ce trece pandemia, la toate aceste cheltuieli care nu reprezintă necesitate. La fel, foarte probabil vor sta lucrurile şi în privinţa spectacolelor, concertelor pe care toţi primarii le organizau cu ocazia diverselor sărbători.
În aceeaşi categorie va intra şi sportul, către care s-au direcţionat sume şi de ordinul milioanelor sau chiar al zecilor de milioane de euro. Şi e posibil ca, fiind sub această presiune publică, primarii să nu-şi mai asume să cheltuiască pentru această zonă.
2. Primăriile sunt şi ele lovite financiar
Chiar dacă efortul bugetar pentru susţinerea celor care au fost trimişi în şomaj tehnic ţine de administraţia centrală, de Guvern, chiar şi primăriile sunt puse la grea încercare, financiar, în această perioadă. Sume consistente direcţionate către anumite spitale, care se află sub administrarea primăriilor, achiziţia de substanţe dezinfectate etc. Toate acestea, practic, lovesc în plin şi afectează bugetul stabilit la începutul lui 2020. Iar rectificarea care va avea loc se va îndrepta aproape sigur şi către zona de sport.
Cluburile cele mai importante care vor putea avea de suferit
CSM BUCUREŞTI - handbal
Este, practic, clubul Primăriei şi el nu înseamnă doar formația de handbal feminin, care e cea mai cunoscută, câştigătoare de Champion League în urmă cu câţiva ani. Întreg clubul desfășoară un buget total de 11 milioane de euro. Din echipa de handbal fete există salarii care rivalizează chiar şi cele mai bogate cluburi de fotbal din Liga 1. Cristina Neagu, de exemplu, câştigă 17.500 de euro pe lună, mai mult decât ia Florinel Coman.
CSA STEAUA - fotbal
Face parte din Clubul Sportiv deţinut de Ministerul Apărării. Bugetul echipei din Liga a 4-a e unul uluitor raportat la nivelul la care activează, 400.000 de euro pe an, bani cu care, de exemplu, Academica Clinceni a reuşit promovarea în Liga 1 în sezonul precedent.
19 milioanede euro e bugetul Clubului Sportiv Steaua, care conţine 42 de secţii
RAPID - fotbal
E un club susţinut de Primăria Sectorului 1, unde edil este Daniel Tudorache. Echipa se afla în plin campionat pentru a realiza promovarea pe prima scenă. Bugetul este unul foarte mare pentru divizia secundă. De fapt, Rapid e echipa care stă cel mai bine, din acest punct de vedere, din întreaga Ligă a 2-a. Avea disponibili în jur de 2,5 milioane de euro.
10 milioanede euro e bugetul Clubului Sportiv Dinamo, care are 30 de secţii
SCM RM. VÂLCEA - handbal
Este "sora" mai mică a lui CSM Bucureşti. Primăria din Râmnicu Vâlcea s-a implicat masiv în ultimii ani, iar eforturile financiare n-au fost deloc mici, mai ales pentru un oraş care nu se compară cu bugetul Bucureştiului. SCM Râmnicu Vâlcea e campioana en titre şi urma să joace sferturile de finală din Champions League, adversară fiind gruparea franceză Metz.
"Trefilov m-a întrebat dacă a venit mafia drogurilor în România"
După ce CSM Bucureşti a început să investească masiv în echipa de handbal şi a adus la Bucureşti aproape toate vedetele ultimilor ani, cărora le-a plătit salarii fantastic de mari, Gheorghe Tadici a dezvăluit un dialog pe care l-a avut cu celebrul antrenor rus Evgheni Trefilov, care a cucerit inclusiv titlul olimpic: "Ştiţi ce întrebare mi-a pus Trefilov, iar martori am vreo 8 persoane. «Cine a preluat handbalul românesc? Cum puteţi să susţineţi asemenea salarii? E cumva băgată mafia drogurilor, mafia ţigărilor, mafia alcoolului?»". Handbalul de la CSM a depăşit în anii trecuţi chiar şi 3 milioane de euro buget!
INTERVIU // MTS consideră competiția inegală
Ionuț Stroe, ministrul tineretului și sportului, susține, într-un interviu acordat GSP, că nu e corect duelul club privat vs club de stat, dar "fără sprijin public, sportul n-ar mai exista probabil deloc"
- Domnule Stroe, spuneți-ne părerea dumneavoastră: e corectă o competiție între un club privat și unul susținut din bani publici?
- Ăsta e sistemul românesc de organizare la nivel de club.
- V-am întrebat dacă vi se pare corect sau nu!
- Din păcate, pe undeva este o competiție inegală. Eu cred că în momentul de față cele finanțate din bani publici au rămas în urma celor private.
"Nu putem noi să impunem ca regulă o limitare a posibilității de a concura unora sau altora"
- Ca număr? Nici vorbă, de exemplu, în campionatul de handbal, foarte probabil că toate formațiile sunt finanțate de stat!
- La handbal cele private au luat-o înaintea cluburilor vechi departamentale care sunt finanțate în acest sistem centralizat, al administrației locale. Interesul lor evident este să facă performanță pentru comunitățile pe care le conduc. Din păcate, în situația în care există sportul românesc, avem această competiție cluburi private versus de stat. Nu putem noi să impunem ca regulă o limitare a posibilității de a concura unora sau altora. Totuși, o Lege a Sportului ar putea să lămurească acest lucru.
- Ce ar însemna azi sportul în România fără sprijinul public?
- Cred că n-am mai avea niciun fel de sport. Până să lăsăm totul în zona privată, mai întâi trebuie să facem această strategie de transformare a sportului într-un produs adevărat, comercial. Nu putem să limităm folosirea banului pulic. Mai degrabă să o reglementăm în stabilirea unor reguli mult mai stricte. Cred că în momentul de față intervenția statului în finanțarea cluburilor este destul de riguros definită.
- Credeți? Au fost primari care au spus că refuză să sprijine fiindcă sunt expuși în fața legii, alții care au ajuns să fie anchetați, deși susțineau că au respectat legea.
- Au fost controale ale Curții de Conturi care au evidențiat și într-un sens, și în altul situații extrem de dificile pentru cei care au folosit aceste resurse. Mi-ar plăcea să ajungem în momentul în care să apelăm mai puțin la banul public pentru finanțarea acestor echipe. Pentru că până la urmă trebuie să oferi șanse egale tuturor, dar mai avem mult până la a ajunge la această competiție unde noi să oferim doar infrastructura. Interesul administrației locale, pe de altă parte, trebuie înțeles. Pentru că dacă te rezumi doar la resursa existentă în momentul de față la nivelul cluburilor departamentale s-ar putea să nu ai niciun fel de animație sportivă în plan local. Și tu, ca primar, de la care există așteptări din partea comunității locale să sprijini echipa locală, ai pe umeri presiunea publică care te duce în zona aceasta.
- Și puteți lămuri ce are un primar la îndemână astăzi pentru a sprijini financiar un club?
- Există patru modalități de a finanța din bani publici, tocmai și de aici această încurcătură. Unii spun că finanțează practic niște proiecte ale ONG-urilor și aici a fost marea problemă, că nu s-au organizat concursuri de proiecte! Pentru că trebuia concurs de proiecte, nu să finanțezi ONG-ul care susține echipa cutare. Unii finanțează pe Legea 350, alții direct din bani publici. Din punctul meu de vedere, administrația ar trebui să se concentreze mai mult pe infrastructură și mai puțin pe finanțare directă. Concluzia e aceeași: trebuie urgent modificată Legea Sportului!
{{text}}