Fotbalul nu are cum să fie repornit brusc, așa cum încearcă și cluburi, și federații din mai toate țările! Aceasta e concluzia unei analize pe care a publicat-o o societate specializată în management sportiv. LTT Sports e principalul consilier al ECA, Asociația Europeană a Cluburilor, deci e vorba despre o companie cu influență în fotbal.
Pe 31 decembrie 2019, China a înștiințat Organizația Mondială a Sănătății că se confrunta cu o formă neobișnuită de pneumonie în orașul Wuhan. Spre sfârșitul lunii ianuarie, virusul se mutase și în Europa, cu primul caz descoperit în Bordeaux. Au urmat pe lista cu COVID-19 toate statele europene. De pe 16 martie au fost oprite aproape toate competițiile de fotbal de pe continent.
Analize, test COVID și apoi antrenamente
Studiul pe care l-au realizat specialiștii estimează că pauza de până la reluarea activității fotbaliștilor va fi de minimum șase săptămâni. Scenariul e unul optimist, ar însemna ca peste două săptămâni să dispară restricțiile impuse în majoritatea statelor europene. După o asemenea pauză nu pot fi disputate meciuri oficiale fără o perioadă de pregătire de cel puțin 28 de zile, acesta e calculul pe care îl fac analiștii.
Ei compară situația de acum cu "rețeta" obișnuită din vară. Întreruperea de acum e mai mare decât oricare vacanță pe care o aveau jucătorii în mod obișnuit, exceptând situațiile în care un fotbalist era accidentat și era forțat la un repaus de multe luni de zile. Sadio Mane, atacantul lui Liverpool, a mărturisit recent că n-a avut, în ultimii șapte ani, vreo vacanță mai lungă de douăzeci de zile. Acum ar sta pe margine cel puțin 45 de zile!
Vara, după vacanțe mai scurte decât e aceasta pe care a provocat-o coronavirusul, formațiile din vestul Europei aveau o pregătire de presezon care dura între patru și șase săptămâni.
Dincolo de forma sportivă și de calitatea pe care ar mai avea-o meciurile dintre jucători nepregătiți, mai e vorba și despre riscuri medicale. Antrenamentele în regim obișnuit nu pot fi repornite brusc, ar trebui să existe o perioadă în care jucătorii să fie testați și pentru coronavirus, și examinați așa cum sunt examinați în fiecare vară, înainte de startul antrenamentelor.
„Jucătorii trebuie să accepte reduceri!”
Studiul remarcă și faptul că multe cluburi au trecut deja la micșorarea salariilor. Fie în urma unor negocieri cu jucătorii, fie prin suspendarea contractelor, în statele în care legislația a permis măsura aceasta. Nu numai Dinamo, Poli Iași, Chindia au suspendat contracte. Lyon și-a trimis în șomaj tehnic toți angajații la scurt timp după ce Ligue 1 fusese întreruptă. Au mai existat și excepții. Fotbaliștii lui Monchengladbach i-au propus conducerii să le scadă salariile și cu banii economisiți să-i protejeze pe restul angajaților clubului, oamenii să poată fi plătiți normal în perioada aceasta, fără șomaj tehnic.
"Fotbaliștii trebuie să conștientizeze situația și să accepte că sunt niște parteneri ai cluburilor în industria aceasta, nu sunt doar niște talente angajate pentru un spectacol! Prin urmare, salvarea cluburilor și a fotbalului trebuie să fie și scopul lor" e ideea pe care o formulează societatea. E drept că e vorba despre o firmă care consiliază Asociația Europeană a Cluburilor, deci este, în mod clar, mai apropiată de angajatori decât de angajați.
"Sigur, rupturile musculare vor fi accidentările cel mai des întâlnite dacă va fi reluată competiția după o perioadă de pregătire prea scurtă. Numai că nu doar mușchii vor fi puși în pericol, într-o asemenea situație ar fi riscuri mari și pentru sistemul cardio-respirator!"
Pompiliu Popescu, fost medic al naționalei
7.216 de cazuride persoane infectate cu virusul COVID-19 au fost înregistrate până ieri, pe teritoriul României, dintre care 245 de pacienți sunt internați la Terapie Intensivă
23.353 de persoanese află în carantină instituționalizată pe teritoriul României, iar 67.317 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală
Condițiile ideale în care ar putea fi repornit fotbalul
- Să scadă rata de infectare la nivel național
- Să treacă 14/21 de zile în care autoritățile să relaxeze restricțiile pe care le-au impus
- Alte 14 zile în care jucătorii ies din carantină și parcurg examene medicale și teste fizice specifice sportivilor plus testul pentru COVID-19
- Minimum 28 de zile de "presezon", pregătirea necesară înaintea reluării meciurilor oficiale Concluzia: ar fi nevoie să treacă minimum două luni între scăderea numărului de cazuri de coronavirus dintr-o țară și repornirea fotbalului profesionist.
Cum va arăta fotbalul post COVID-19, pe termen scurt
- E foarte posibil ca meciurile să fie disputate cu tribunele goale sau cu un număr redus de spectatori. Va trebui ca oamenii care intră pe stadioane să păstreze distanțele între ei și regulile de igienă deja impuse în toate statele
- Va trebui ca toți jucătorii, membrii din staff și restul persoanelor implicate într-un meci să parcurgă o perioadă de carantină de 14 zile și să fie testate pentru coronavirus înainte să reînceapă fotbalul. Alte persoane incluse în regulă: arbitri, observatori, stewarzi, administrație, echipe medicale, cameramani, jurnaliști. Doar așa ar trebui să le fie permis accesul pe stadion.
- Jucătorii și-au pierdut tonusul, forma pentru competiție, de aceea e de așteptat ca finalul sezonului să fie jucat într-un ritm mai scăzut decât vedeam de obicei în meciurile din ultimele etape, decisive în majoritatea campionatelor
- Deținătorii drepturilor TV ar putea deveni populari în mai toate țările, după ani în care multe societăți de televiziune introduseseră sistemul pay-per-view. Oamenii vor dori să vadă meciurile și nu vor avea acces pe stadioane așa cum aveau în trecut, deci o să apeleze la televiziuni. E posibil să scadă și prețurile abonamentelor pentru televiziunile de sport: din moment ce economia mondială e afectată, lumea nu va mai avea la fel de mulți bani disponibili pentru fotbal și pentru distracție, în general.
- Foarte multe cluburi din Europa vor avea de luptat ca să supraviețuiască, afectate de criza pe care a provocat-o coronavirusul, ceea ce va conduce la rezilierea contractelor multor fotbaliști. Cu o mulțime de jucători liberi pe piață, vor avea de suferit cluburile al căror model de business era reprezentat până în prezent de recrutarea fotbaliștilor tineri și revânzarea lor la prețuri mai mari. Inflația de jucători liberi va scădea prețurile din transferuri, implicit veniturile pe care le înregistrau formațiile obișnuite să cumpere ieftin și să vândă scump
„Ceva nemaiîntâlnit de la căderea URSS și a Iugoslaviei!”
Multe cluburi au redus salarii ori au suspendat contracte ale jucătorilor. Chiar dacă pierderile acelor societăți încă nu sunt clare, ele s-au împotmolit într-o criză de cash-flow, nu mai încasează pe moment sumele pe care se bazau, așa că nu mai pot face plăți. Studiul anticipează că salariile vor fi mai mici în tot fotbalul după pauza pe care a provocat-o COVID-19: "O asemenea combinație de criză economică și de efecte sociale majore nu a mai fost înregistrată în lume de la Al Doilea Război Mondial sau de la prăbușirea URSS și dezintegrarea Iugoslaviei".
FRF și LPF au fixat restartul peste șapte săptămâni
Fotbalul românesc nu are cum să respecte regula celor două luni necesare înainte de reluarea campionatului, din moment ce Federația, Liga Profesionistă de Fotbal și sindicatul jucătorilor au stabilit luni, într-o videoconferință, repornirea campionatelor pe 5 iunie, în șapte săptămâni de acum încolo.
Dar jucătorii sunt încă închiși în case, e stare de urgență declarată în România până pe 14 mai, deci până atunci nu va putea făcut niciun pas dintre cei pe care îi recomandă studiul. Nici analize medicale nu au cum să fie făcute, nici antrenamente normale. Unele cluburi, așa cum e și FCSB, își trimit pe rând câte doi, trei jucători să alerge în baza de pregătire.
"Cu tot respectul pentru antrenamentele făcute în casă, fotbaliștii au nevoie de antrenamente specifice, pe teren. Și, fiind vorba despre un sport de echipă, e necesar lucrul în colectiv, restabilirea legăturilor dintre jucători, pierdute în mare parte din cauza pauzei îndelungate"
concluzie din studiul realizat de LTT
Societatea recomandă stabilirea unui protocol clar la nivel european, care să fixeze condițiile în care poate fi reluat fotbalul, cu un număr minim de săptămâni de pregătire, cu analize obligatoriu de bifat înainte de reluarea antrenamentelor.
Ce se va întâmpla dacă se îmbolnăvește vreun jucător?
Planurile care se fac în toată lumea pentru reluarea cât mai rapidă a fotbalului sunt amenințate de un scenariu posibil oriunde: îmbolnăvirea unui jucător, a unui antrenor, a unui arbitru. Un astfel de caz ar implica posibilitatea ca mai multe persoane implicate în fotbal să fi luat virusul și ar bloca, din nou, competiția, care n-ar putea fi dusă la bun sfârșit cu o echipă sau cu mai multe aflate în carantină.
Dar federațiile, ligile și cluburile insistă cât pot pentru repornirea fotbalului, din cauza pericolului economic pe care îl constituie pierderea drepturilor TV. Presa din Anglia a calculat că numai Premier League va pierde 1,4 miliarde de euro dacă sezonul acesta nu va fi terminat. Chiar și pentru cluburile superbogate din Anglia, suma e imensă, fiindcă toată lumea întinsese costurile spre nivelul veniturilor pe care urma să le aibă.
{{text}}