Pandemia de COVID-19 pe care o suportăm deschide câteva dezbateri publice care merită o atenţie poate la fel de mare ca meciurile de Liga 1. Cum ar fi, de exemplu, cea despre condiţia fotbalistului din România.
E o perioadă extrem de complicată pe care jucătorii o traversează, în general. Dar ceea ce e aici, la noi în ţară, e chiar special. De la ameninţări pentru a semna diminuarea contractelor, până la notificări seci transmise pe whatsapp, în care au aflat că au rămas fără salariul pe care îl aveau şi se vor alege doar cu indemnizaţia de ajutor social, în jur de 2.300 de lei net. Sub 500 de euro!
Şi de aici, se naşte o întrebare. E cea din titlu: avem motive să-i compătimim sau îşi merită soarta? Probabil că sunt argumente şi pro şi contra pentru fiecare dintre cele două situaţii.
E de datoria LPF și FRF să apere fotbalistul
E momentul ca în România să se schimbe anumite lucruri privind modul în care e tratat fotbalistul, dar, în acelaşi timp, fotbalistul să deshidă bine ochii de aici înainte şi să nu se mai comporte ca un copil credul în faţa contractelor pe care agenţii şi patronii le vâră sub nasul lor.
E momentul ca LPF şi FRF să renunţe la miza electorală şi să sprijine fotbalistul. El nu votează, dar el e cel care produce fotbalul. Nu e greu ca din drepturile TV, LPF să oprească bugetul de salarii al fiecărui club în parte şi să achite lună de lună contractele fotbaliştilor. Aşa s-ar garanta salariile tuturor celor care joacă. Ce motive să ai tu, ca patron, să te opui unei astfel de proceduri, dacă nu cumva te gândeşti să te crezi stăpân peste nişte oameni pe care îi tratezi ca în filmul „12 ani de sclavie".
Şi chiar dacă s-ar opune patronii, atunci e de datoria LPF şi FRF să intervină şi să apere şi fotbalistul, dar şi ideea de competiţie, imaginea unei ligi care are nevoie de jucători plătiţi la zi, nu batjocoriţi şi umiliţi.
Tratarea fotbalistului ca ultimul om, deja tradiție în Liga 1
În acest fel s-ar evita situaţia din prezent, de la majoritatea grupărilor: jucători, cu restanţe salariale, băgaţi în şomaj tehnic. E o mojicie a cluburilor. O sfidare a unor norme minime de bun simţ în relaţia cu un angajat. Plăteşte-l la zi, respectă ce ai semnat de bună voie, apoi, da, dacă ai motive, apelezi şi la şomaj tehnic.
Dar a devenit o tradiţie ca fotbalistul din Liga 1 să fie tratat ca ultimul om. Vorbele lui Petre Grigoraş, de acum câţiva ani, arată perfect cât de mult s-a degradat respectul pentru el: „În România, dacă ai 3 luni restante, atunci înseamnă că eşti la zi".
Cum v-aţi simţi dacă aţi juca la Dinamo, aţi avea salarii de încasat din urmă, aţi primi apoi pe whatsapp un mesaj că tocmai aţi fost băgat în şomaj tehnic, după care îl vedeţi pe Ionuţ Negoiţă că donează, la teledonul Antenei 3, 100.000 de euro? Foarte bine că donează, să nu înţeleagă unii că donaţia e problema, însă eşti chiar om mic dacă te numeşti patron, dispui de lichidităţi, dar îţi laşi salariaţii neplătiţi în mod premeditat.
Sunt şi alte exemple. Ce se petrece la Astra Giurgiu e atât de revoltător, încât e greu să-ţi imaginezi că cineva poate avea atâta lipsă de responsabilitate încât să încerce să profite de această pandemie pentru a nu plăti salariile în forma lor normală chiar şi pentru ianuarie şi februarie, ci doar la 50%. Dar Ioan Niculae se pretinde totuşi băiat valabil, le-a promis că dacă acceptă de bună voie acest lucru le achită imediat două luni restante. Aici s-a ajuns. Aşa e girată relaţia patron-fotbalist în Liga 1.
Şi, atunci, parcă avem de ce să-i compătimim pe jucători.
Pandemia va trece, patronii vor rămâne aceiași
În schimb, e nevoie ca şi ei să-şi reconsidere atitudinea de aici înainte. Pandemia va trece, mai devreme sau mai târziu, dar apucăturile unor patroni vor rămâne la fel. Nu se vor schimba şi vor continua să-şi trateze angajaţii ca pe nişte sclavi, iar mentalitatea lor va rămâne aceeaşi.
Fotbaliştii vor fi obligaţi să nu uite ce au de suportat astăzi sau să ia exemplu de la ce se petrece cu colegi de la alte cluburi. Şi să evite acest gen de patroni, să-i înfrunte, să-i ofere ca repere negative şi altora. Dacă nu vor face aşa şi le vor gira şi pe viitor acţiunile demne de perioada iobăgiei, atunci vom fi în postura ca data viitoare să le spunem, verde-n faţă, că îşi merită soarta!
{{text}}