Ines Ibbou, 21 de ani locul 620 WTA, i-a adresat un video-manifest austriacului, care a spus că unii jucători de tenis nu merită banii săi, în care își depănă problemele întâmpinate până acum în carieră și îi cere socoteală pentru afirmații
Timp de nouă minute Ines Ibbou își spune povestea atrăgându-i atenția lui Dominic Thiem asupra greutăților prin care a trebuit să treacă pentru a-și face loc în lumea tenisului. „După ce am citit declarația ta, am stat și m-am întrebat ce s-ar fi ales de cariera mea, dacă eram în locul tău. Da, oare cum e să fii Dominic Thiem? Așa că mi-am imaginat cum e să ai părinții antrenori de tenis atunci când pui prima oară mâna pe o rachetă, la șase ani.
Pe măsură ce am crescut la marginea orașului Algiers, într-o familie care nu avea nimic de-a face cu tenisul, m-am gândit că poate m-ar fi ajutat, dar nu te învinuiesc pe tine pentru asta. M-am oprit din exercițiul de imaginație pentru că până la urmă nu avem cum să alegem locul unde ne naștem”, este începutul poveștii.
Dorința cea mai mare: un cadou pentru părinți
Ea continuă spunând că e norocoasă să aibă părinți ca ai ei pentru că au lăsat-o să-și urmeze pasiunea într-o țară în care nu multe femei ajung să practice tenisul. „Dominic, dacă ai ști..” . Ea punctează și că în Algeria nu există prea multe terenuri, nici măcar unul acoperit, nici turnee, nici jucători sau antrenori de nivel internațional. „Nu știu cum e pentru tine, dar la noi dacă plouă o săptămână, exersăm reverul în sala de forță. Nu știm pe ce suprafață jucăm: dacă e zgură sau dacă e iarbă. Africa, spun mulți...”.
Toate aceste neajunsuri nu au împiedicat-o să-și construiască o carieră, fiind una dintre cele mai bune jucătoare la vârsta de 14 ani. A câștigat primele puncte WTA, impunându-se într-un turneu de 10.000 de dolari la această vârstă. A ajuns până pe 23 în ierarhia ITF a juniorilor și mulți jurnaliști au numit-o un ”miracol”. „Dacă făceam parte din lumea ta, probabil aș fi atras atenția multor sponsori, iar federația ar fi avut grijă de mine, dar nu s-a întâmplat așa”.
„M-am întrebat de multe ori ce s-ar fi întâmplat cu cariera mea dacă eram ca tine. Ce impact ar fi avut asupra carierei mele să am parte de un buget cinstit. Mi-ar fi schimbat întreaga viață! O să prețuiesc enorm ziua în care le voi putea face un cadou părinților mei”-Ines Ibbou
Ines Ibbou, întrebări pentru Thiem
Cu toate acestea, Ines a trecut la profesioniști, însă s-a accidentat chiar în momentul în care ITF a schimbat regulile pentru turneele mai mici. „Banii sunt importanți atunci când încerci să revii, am simțit acest lucru. În ciuda dificultăților m-am întors în clasamentul WTA. Am 21 de ani și sunt în jur de locul 600, încă sper că-mi pot realiza visul pentru care am sacrificat tot”
„Dominic, mă întreb cum e să ai un antrenor, un preparator fizic, un mental coach, și alți oameni în staff. Sunt mai tot timpul singură, mereu caut bilete ieftine, cu multe escale, cazări departe de baze. Îmi sacrific din timpul de antrenamente pentru a obține o simplă viză, am nevoie de ele aproape în fiecare țară. Și pentru asta am nevoie de bani”.
Întrebările se tot adună spre finalul mărturisirii, iar tonul devine puțin mai aspru. „Tu alternezi de la o săptămâna la alta hard-ul cu zgura? Termini turneele cu găuri în pantofi, așa cum o fac eu? Muncesc din greu să împlinesc speranțele pe care oamenii și le-au pus în mine când eram junioară”.
„Dominic, dă-mi voie să te întreb cum e să oferi un cadou părinților tăi? Cum e să-i vezi mai mult de o săptămână pe an sau să-ți sărbătorești ziua cu ei? Da, toate aceste sacrificii fac parte din joc, dar terenul ar trebui să decidă cum se dezvoltă cariera mea, nu finanțele. E total nedrept!” -Ines Ibbou
Ajutor pentru tenis
„Dragă, Dominic, spre deosebire de tine, mulți au parte de aceeași realitate ca mine. Doar o reamintire: nu datorită banilor tăi am supraviețuit până acum și nimeni nu ți-a cerut nimic. Inițiativa a venit de la jucătorii generoși, care au arătat compasiune, doritori să fie solidari și să găsească soluții pentru a face diferența. Dacă îi ajuți pe jucători, ajuți și tenisul să supraviețuiască”.
„Scopul sportului este să-i răsplătească pe cei mai talentați, pe cei perseverenți, pe cei mai muncitori, pe cei mai curajoși... Poate că vrei să joci singur pe teren. Dominic, noi nu am cerut nimic, doar puțin respect pentru sacrificiul nostru. Sportivii ca tine mă fac să nu renunț la visurile mele. Te rog, nu strica nimic!”
{{text}}