Girueta, o bază sportivă lăsată în paragină în sudul Bucureștiului, va fi rasă de pe harta cartierului. În locul ei va răsări un nou hipermarket.
De câțiva ani, fosta bază sportivă Girueta, situată pe Drumul Găzarului, în sectorul 4 din București, s-a degradat iremediabil. Asta este tactica tuturor celor care speculează baze sportive în România. Fie le distrug tăind garduri, porţi, curent, apă, demolând tribune, vestiare, fie le lasă pur şi simplu să crească bălării pe ele. După ce dezastrul e complet, solicită demolarea bazei pe motiv că a ajuns o paragină, însă nicio entitate care deţine astfel de spaţii nu face în loc tot o bază sportivă, ci toarnă un bloc, un magazin, o clădire de birouri.
Magazin lângă magazin. Sport deloc
De exemplu, pe terenul bazei Girueta se va construi un Kaufland. Pe strada Drumul Găzarului, la 150 de metri de Girueta, se înalţă un Lidl. Pentru cine nu ştie, Lidl şi Kaufland sunt fraţi gemeni, adică au acelaşi patronat. Pe lângă acest Lidl, în jur sunt o sumedenie de alte supermarketuri.
Simpla analiză a unei hărţi arată că în zonă sunt 3 grădiniţe, un liceu şi 3 şcoli, una dintre şcoli, 308, chiar gard în gard cu Girueta. Unele dintre aceste instituţii de învăţământ nici nu au teren de sport. Aşadar, pentru copiii din cartierele Berceni şi Giurgiului, o bază sportivă funcţională ar fi vitală. Pentru că în vecinătate nu se află nicio altă bază sportivă şi niciun parc. Cel mai apropiat parc e Tineretului, aflat la 2 kilometri distanţă.
Hipermarketul construiește și un teren de sport. De 20 de ori mai mic?
Pe 7 mai, Kaufland a răspuns unei întrebări adresate oficial de Gazeta Sporturilor : „Proiectul noului magazin Kaufland România va respecta toate reglementările legale și urbanistice în vigoare și va aduce un aspect curat și modern zonei, care în acest moment este nefolosită".
Conform PUZ-ului întocmit de Vego (firma implicată în mai multe scandaluri imobiliare, inclusiv Baza Pro Rapid) aferent proiectului de „construire centru comercial cu regim de înălţime P+1E şi bază sportivă" (…) terenul va fi amenajat, fie la nivelul solului, fie in interiorul clădirii, fie pe terasa clădirii (…). Accesul publicului larg va fi liber şi neîngrădit".
Mai exact, pentru a nu fi acuzați că schimbă complet destinația terenului, cei de la Kaufland vor atașa hipermarketului și un teren de sport. Doar că baza are 15.500 de metri, iar pe planurile depuse la dosar e configurat un teren de 20x40 metri situat la nivelul solului, adică un teren de handbal. Sau de minifotbal, 6 contra 6!
Atacat în instanță
Într-o ședință din 2018 a Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului s-a notat că „Statul nu a vândut terenul în cauză cu schimbare de destinaţie, aşa încât pentru o astfel de operaţiune (modificare de destinaţie) este legal nevoie de o hotărâre de Guvern".
Ședințele ulterioare ale Comisiei de Urbanism s-au ţinut cu mare discreţie. Ba chiar pe ascuns, susține Dan Trifu, preşedintele Eco Civica: „N-am mai ştiut când, unde, despre ce e vorba… Au căutat să oprească orice interferenţă din zona de opinie publică. Astfel, pe 30 aprilie 2020, deşi iniţial membrii comisiei recunoşteau că e nevoie de hotărâre de Guvern pentru a schimba destinaţia bazei, Consiliul General al PMB a aprobat PUZ-ul! Acum ar urma emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire a hipermarketului. Dar am atacat acest PUZ în instanță".
57de baze sportive funcționau în București în 1989
MTS, un câine de pază care nu latră şi nu muşcă
În 2018, firma Vego, cea care a făcut PUZ-ul (Planul de Urbanism Zonal), s-a adresat MTS-ului, cerând "acordul pentru investiţia propusă pe amplasamentul fostei baze sportive Girueta". Răspunsul: „Vă informăm că MTS nu are abilitatea de a emite aviz pentru documentaţia de urbanism pentru dezvoltarea propusă de investitor". MTS evită să le spună celor de la Vego, negru pe alb, că dacă schimbă destinaţia bazei încalcă legea. Dan Trifu, de la Eco Civica, are următoarea teorie: „Ministerul, invariabil, nu spune destinaţia bazei nu poate fi schimbată. La MTS e un birou corupt care dă aceste avize".
„Legislaţia noastră permite construcţia de mari magazine în interiorul oraşelor în detrimentul spaţiilor verzi. În ţările europene, ele sunt ridicate în afara orașelor, iar în interior sunt admise doar magazine de proximitate. E vorba şi despre interese economice oculte"
Radu Zilişteanu, analist imobiliar
Câinii latră, ursul trece
OAR - Ordinul Arhitecţilor din România - a dat publicităţii acum 2 ani un document intitulat Raportul pentru Bucureşti. Printre altele, raportul OAR notează că "garantarea unui mediu de viată sănătos și a asistenței medicale de vârf sunt astăzi caracteristici obligatorii pentru un oraș european competitiv. Bucureștiul se află pe locul 4 în topul celor mai poluate 10 orașe europene și beneficiază de doar 23 m2 de spații verzi/locuitor, în timp ce Praga posedă 270 m2 spații verzi/locuitor. Priorități ale planificării urbane pentru îmbunătățirea nivelului de sănătate pot fi:
- creșterea suprafețelor de spații verzi în mediul urban prin impunerea unor procentaje ridicate de verde în cadrul noilor investiții și prin achiziții de teren de către primării în vederea transformării acestora în grădini publice / parcuri;
- interzicerea tăierii de copaci fără dovada compensării acestora conform legii sau de către personal nespecializat;
- investirea în spații pentru activități sportive, cu acces public general".
"Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să includă în planurile de urbanism şi amenajare rurală suprafeţe de teren pentru construirea de baze sportive destinate educaţiei fizice şi sportului comunitar"
Articolul 81 al Legii Sportului (69/2000)
„Autorităţile locale şi centrale trebuie să ducă o politică pentru prevenirea vânzării/înstrăinării facilităţilor sportive de orice nivel – naţional, regional sau local. Acolo unde este posibil, va fi încurajată vânzarea numai în scopul construirii altei/altor facilităţi sportive mai performante"
Raportul Curţii de Conturi pe 2013
{{text}}