Sporturi   •   Tenis   •   DEZVĂLUIRI

În mintea și sufletul a 4 campioni. Simona Halep, Justine Henin, Mats Wilander și Boris Becker au dezvăluit cum a fost la primul trofeu de Grand Slam al carierei

Simona Halep sărutând primul trofeu de Mare Șlem al carierei FOTO Raed Krishan

Articol de Roxana Fleşeru   —  sâmbătă, 16 mai 2020

Eurosport i-a dedicat această săptămână Simonei Halep, iar pe lângă cele mai bune meciuri ale româncei a existat și o discuție în patru, care a scos la iveală multe lucruri interesante despre carierele participanților

Simona Halep a dialogat cu Justine Henin, Mats Wilander și Boris Becker în cadrul emisiunii „Tennis Legends Podcast”. A fost o discuție extrem de interesată, lungă de 41 de minute, în care s-au atins mai multe subiecte. Printre ele și ocazia cuceririi primului trofeu de Mare Șlem, cu toate emoțiile și consecințele ei.

Pentru belgianca acum în vârstă de 37 de ani cea dintâi cupă de Grand Slam a venit în 2003 pe zgura de la Roland Garros. 

Atunci l-am simțit ca pe un vis devenit realitate, dar îmi doream în continuare să concurez cu cele mai bune jucătoare din lume și să urc și mai sus. Îmi doream să cer mai mult de la mine, să văd unde ajung. Visul meu cel mai mare era să câștig la Roland Garros și apoi și alte trofee, dar planul  nu era foarte clar”, a spus Justine. 


Justine Henin, izolată în bula sa

Henin a învins-o atunci la Paris pe Kim Clijsters cu 6-0, 6-4. „În 2003 m-am impus și la US Open, iar în 2004 la Australian Open. Aveam 21 de ani, însă mereu m-am considerat norocoasă că am reușit să rămân cu picioarele pe pământ. Tot ce mi s-a întâmplat a fost incredibil, dar eram încă în bula mea. Eram concentrată pe obiectivele mele și asta mă ajuta mult!”, a completat ea.

Justine Henin la Roland Garros 2003 FOTO Guliver/GettyImages

Justine și-a încheiat cariera cu șapte trofee de Mare Șlem în palmares, ultimul cucerit în 2007, la US Open. „Nu am simțit niciodată după primul trofeu că mă pot relaxa, nu e felul meu de a fi. Poate spre sfârșitul carierei m-am relaxat puțin. Circuitul a devenit din ce în ce mai dur și era foarte greu de suportat presiunea. Când ai dat totul pentru tenis ai impresia că joci pentru viața ta în fiecare partidă”, a subliniat Henin.


„Iubeam competiția și am acceptat că nu mereu îmi va fi simplu să câștig. Pentru jucătorii de tenis mai tineri e greu de înțeles că drumul spre un trofeu de Mare Șlem e unul lung, cu multe dezamăgiri și bucurii, iar cel mai important este să-și stăpânești emoțiile” - Justine Henin 

Simona Halep: „Mai sigură pe mine”

Simona Halep a câștigat primul trofeu în 2018, la Roland Garros, după trei finale pierdute. 

„Am auzit că după prima victorie într-un turneu de Mare Șlem multe jucătoare s-au deprimat. Și-au imaginat că e ceva deosebit și apoi își dau seama că nu e chiar așa. Eu m-am simțit normal, nimic nu s-a schimbat. De fapt, m-am gândit că vreau să trec deja la următorul nivel. Darren m-a învățat să privesc întregul tablou și nu punctual”, a spus românca. Simona Halep a trecut atunci de Sloane Stephens cu 3-6, 6-4, 6-1. 

Fostul lider a continuat explicația:  „Mulți oameni mi-au spus atunci că mă pot relaxa după primul turneu câștigat, iar eu îmi ziceam că nu e așa, pentru că am presiune la fiecare meci pe care-l joc. M-am simțit mai sigură pe mine, împlinită, mândră , dar presiunea continuă. Acum, după discuția cu voi, deja simt că-l vreau pe al treilea”

Experiențele lui Mats Wilander și Boris Becker

Cei doi foști mari jucători au povestit și ei cum s-au simțit la primul lor trofeu de Mare Șlem. Coincidență  sau nu, ambii s-au impus pe când aveau doar 17 ani. Suedezul a triumfat pentru întâia oară la Roland Garros în 1982, după o finală cu Guillermo Vilas, de care a trecut cu 1-6, 7-6 (6), 6-0, 6-4.

 „Există o explicație a victoriei mele. Bjorn Borg nu a participat la acea ediție, era pentru prima oară când rata turneul de Paris în cariera sa. Vilas și Lendl au văzut fantoma lui peste tot, iar eu aveam un joc asemănător cu al lui, iar ei au cedat sub această presiune. De fiecare dată când ne întâlnim le spun că au cedat, pentru că la acea vârstă nu aveam prea multe arme”, a spus Wilander, 55 de ani.

7 trofeede Mare Șlem a cucerit în carieră Mats Wilander, trei la Melbourne, trei la Paris și unul la New York

Inconștiența unui adolescent

Boris Becker a câștigat primul său trofeu de Grand Slam la Wimbledon, în 1985, când a trecut de americanul Kevin Curren cu 6-3, 6-7 (4), 7-6(3), 6-4. „Poate partea mentală e un pic neluată în seamă când vine vorba despre o finală de Mare Șlem. Nimic nu te poate pregăti pentru așa ceva, niciun meci, niciun antrenament, nimic. Am câștigat la 17 ani primul meu turneu de Grand Slam și pentru că eram plin de mine și credeam că nu am nicio slăbiciune și nimeni nu mă poate atinge. Am jucat împotriva unui sportiv de 27 de ani, probabil el gândea că e ultima lui șansă. Așa că el a cedat!”, a povestit germanul în vârstă de 52 de ani.

Kevin Curren și Boris Becker părăsind terenul după finala din 1985 FOTO Guliver/GettyImages

6 trofeede Mare Șlem a cucerit Boris Becker în carieră, două la Melbourne, trei la Londra și unul la New York

Provocarea Simonei Halep

Fostul lider mondial i-a întrebat pe Mats Wilander și Boris Becker dacă au trecut prin emoții puternice înainte de prima finală de Mare Șlem a carierei. „Chiar în seara de dinainte de finală, prietenul meu Joakim Nyström m-a sunat și m-a întrebat ce fac. I-am spus că-mi scriu discursul de învins pentru că nu mai vorbisem până atunci la un microfon”, a detaliat Wilander.

Mats Wilander la 17 ani lângă Turnul Eiffel FOTO Guliver/GettyImages

„Scopul meu era să câștig un game în fiecare set pentru că pierdusem rău în fața lui Vilas la Madrid. Era ca și cum ai juca acum cu Nadal pe zgură, eram îngrijorat să nu pierd 0-6, 0-6. Atunci nu am avut emoții, poate mai târziu în carieră” - Mats Wilander

Boris Becker a povestit și el despre stările din 1985. „Emoțiile m-au ajuns în setul al patrulea, la 5-4, parcă zgomotul s-a schimbat. Dintr-o dată am început să aud tot, fiecare spectator bătând din palme sau strigând. Urma să servesc și parcă mingea nu-mi pleca din mână, simțeam că e lipită. Bineînțeles că am făcut dublă greșeală. Apoi am zis, la naiba, trebuie să-l dau pe al doilea cu slice, la corp și vedem ce se întâmplă. La prima minge de meci, sigur că am făcut din nou dublă greșeală pentru că am avut aceeași senzație. Însă, la 40-30 am închis ochii și am lovit cât am putut de tare”.

„Eu numeam aceste emoții demoni interiori și mă bucuram că-i simțeam pentru că asta înseamnă că-mi păsa” - Boris Becker 

Citește mai multe știri din tenis:

Show more
Loading ...
Failed to load data.

Show more
Loading ...
Failed to load data.