Claudiu Keșeru (33 de ani) vorbește despre FC Nantes, primul său club în străinătate, dar echipa carierei este Ludogoreț, pe care a descoperit-o când a fost învins cu Steaua în play-off-ul Ligii Campionilor din 2014.
La 33 de ani și jumătate, Claudiu Keșeru tocmai și-a prelungit contractul la Ludogoreț pentru încă două sezoane. În Bulgaria se va retrage, asta e dorința lui. Nu a uitat prima întâlnire cu verzii. Una teribilă, eșec la penaltyuri în play-off-ul Champions League, cu Moți transformând și apărând două lovituri de pedeapsă ca adversar. De cinci ani, Cosmin îi este coleg la Razgrad.
Claudiu Keseru: „Presiunea de a fi așteptat în fiecare meci, în fiecare sezon"
„Am descoperit cupele europene în 2014, cu Steaua, și am pierdut barajul pentru grupele Ligii chiar în fața lui Ludogoreț. Atunci am cunoscut această echipă și m-a atras imediat stilul său de joc. Când am plecat în Qatar, selecționerul naționalei mi-a spus că ar fi mai bine pentru mine să evoluez în Europa. În clipa în care m-am întors, știam că trebuie să merg la Ludogoreț", s-a confesat atacantul într-un interviu pentru site-ul lui FC Nantes, primul lui club străin.
„Am câștigat deja patru campionate și două Supercupe aici. Mă îndrept spre al cincilea titlu. Ce îmi place mult este presiunea de a fi așteptat în fiecare meci, în fiecare sezon".
„Am jucat cu fractură și am înscris"
Mult înapoi în timp, la doar 16 ani și jumătate, puștiul crescut la FC Bihor a semnat cu FC Nantes. „Am avut șansa de mă integra într-un grup extraordinar, băieții au încercat să mă sprijine, dar eram extrem de încăpățânat. Nu ascultam nimic, făceam doar ce mă tăia capul. Primeam sfaturi, însă era perioada mea de «nebunie»", zâmbește el acum.
I-au rămas bine întipărite în minte meciurile esențiale: „Prima titularizare, cu Rennes, în ianuarie 2005, cu acel lob peste Isaksson. Ce bucurie! Apoi, un 1-1 cu Saint-Etienne, când am jucat cu fractură și entorsă acromio-claviculară. Am refuzat să mă operez și, după două minute, la primul contact cu mingea, l-am lobat pe Janot la deschiderea scorului. Și un moment neplăcut, cu Toulouse, în mai 2007. Terenul a fost invadat, iar eu m-am blocat, neînțelegând ce se întâmplă. Mai mulți fani au venit la mine și m-au luat în brațe, să mă protejeze, așa m-au dus până la tunel. Am dat mereu totul pentru echipă. E incredibil, dar de fiecare dată când revin pe La Beaujoire, suporterii îmi strigă numele pentru a coborî în iarbă. Și azi mi se face pielea de găină doar gândindu-mă".
Claudiu Keseru: „Am plâns multe nopți în camera de la cantonament"
Nu regretă nimic. Nici la Nantes, nici în carieră sau în viață. „Toate acele «prostii» pe care le-am făcut la început m-au ajutat să cresc și să ating maturitatea sportivă mai târziu". Pentru el, „asta e diferența dintre un tânăr venit din Est și un francez, de exemplu. În Franța, un băiat e deja matur la 20-22 de ani. Un estic are nevoie de mai mult timp, 25-27 de ani. De-abia atunci conștientizezi ce trebuie să înveți. Eu am învățat mult".
Era doar un adolescent în 2003, când a plecat la Nantes, departe de familie. „Totuși, dacă ar fi să retrăiesc acea perioadă, aș repeta alegerea, chiar dacă am plâns multe nopți în camera de la cantonament în primele două, trei luni. Au fost clipe unice care mi-au întărit caracterul. Am venit ca un copil și am plecat ca bărbat, pregătit să înfrunt viața".
„Am jucat la Euro, am dat goluri în Liga Campionilor și în Europa League. Nu-mi mai rămâne acum decât să marchez la Euro. Primesc totul cu brațele deschise"
„E adevărat că adoram matematica în copilărie și vorbesc cinci limbi străine. Vreau să pun cap la cap tot ce îmi place pentru a mă ajuta să fiu antrenor. Am început să-mi pregătesc diplomele"
Claudiu Keșeru, atacant Ludogoreț
120 de goluria marcat Keșeru în 200 de meciuri jucate în toate competițiile, fiind cel mai prolific jucător din istoria lui Ludogoreț
{{text}}