Zsolt Hadnagy, clujeanul de 44 de ani stabilit de aproape două decenii la Budapesta, a fost șeful scouterilor de la Diosgyor și MOL Vidi.
A obținut trofee în Ungaria, iar recent a devenit director tehnic peste Prut, la Zimbru Chișinău. Un dialog captivant despre fotbalul românesc și secretele scoutingului cu un personaj necunoscut în spațiul public din țara de origine.
- Domnule Hadnagy, sunteți foarte puțin cunoscut în România. De cât timp ați plecat din țară?
- M-am stabilit în Ungaria de 17 ani. Am lucrat întâi în domeniul privat, apoi m-am axat pe fotbal, așa cum îmi propusesem după ce am renunțat la cariera de jucător, am evoluat la CFR Cluj. M-am mutat definitiv cu familia la Budapesta, am încercat mai întâi să aduc fotbaliști români în Ungaria, în special din ligile inferioare, și așa am reintrat în fenomen.
- De ce ați renunțat la fotbal?
- Am primit o ofertă din străinătate, iar conducerea de atunci a CFR-ului nu mi-a dat voie să plec. Echipa era în liga a treia, iar președintele se numea Mircea Bălaj. Le-am spus clar: „Dacă nu-mi dați drumul, mă las de fotbal!”. Și m-am ținut de cuvânt. Asta cu toate că intrasem deja în lotul primei echipe, iar la 16 ani eram căpitanul formației secunde a clubului. Jucam libero, stoper sau mijlocaș central. Am fost coleg cu Minteuan și cu Piroșka, de exemplu.
„Am fost primul scouter oficial din fotbalul maghiar”
- În Ungaria ați avansat până la nivelul de șef al scouterilor la MOL Vidi, ați luat un titlu în 2018. Cum ați prins rădăcini în fotbalul maghiar?
- La început, făceam antrenamente mai mult pentru mine la o formație de liga a treia, la marginea Budapestei. Și, la un moment dat, președintele m-a întrebat dacă n-aș dori să preiau echipa a doua a clubului, ca antrenor și manager. Am acceptat. Așa am început traseul. Am ajuns apoi la liga secundă, în prima divizie la Lombard-Papa și, mai sus, la Diosgyor, unde am participat la o performanță istorică, un trofeu după 34 de ani, Cupa Ligii, și calificare în Europa League.
- Dar v-ați axat pe aria scoutingului, nu?
- Exact! Am fost primul scouter oficial din fotbalul maghiar. Am devenit șeful departamentului de specialitate și la Diosgyor, și la MOL Vidi, unde am ajuns la recomandarea directorului sportiv Zoltan Kovacs, nu fostul oficial de la FRF! Cu el am colaborat și la Diosgyor, m-a propus apoi la Vidi, unde se mutase, și s-a început cu un proiect de reconstrucție a echipei, cu care am plecat la drum de pe locul 10 în campionatul Ungariei. Și am ajuns în trei ani la rând să luăm două locuri secunde și un titlu, în 2018. Un alt titlu l-am ratat în ultima etapă, cu Honved.
- Ce legături mai aveți în fotbalul românesc?
- Multe și foarte bune! Inclusiv la FRF. Nu sunt însă omul care să iasă în față și să-și expună activitatea pe rețelele sociale. Însăși munca de scouter presupune o mare discreție. N-aș vrea să intru în detalii, totuși, de exemplu, cu Ioan Andone mă cunosc bine și-l respect enorm. La fel am o relație specială cu Keșeru, cu care vorbesc des și-i urmăresc parcursul cu interes. Gândim la fel, e un băiat cu un caracter excepțional, căruia îi mai cer și câte o părere uneori.
- În România, munca unui scouter e privită cu destulă confuzie și reticență. Ce tip de informații aduce un scouter?
- Sunt sute, mii de detalii pe care le monitorizezi la un jucător. Nu mă impresionează un fotbalist care marchează trei goluri într-o partidă, ci important e profilul lui complet. Sunt informații dintr-un spectru extrem de larg: cum se pregătește la antrenamente, discut cu colegi sau foști antrenori, cum învață la școală, dacă e cazul, cum s-a comportat cu fostele prietene, ce postează pe facebook sau instagram, dacă iese seara, ce atitudini și reacții are în timpul liber, ce fel de declarații oferă în public, cum se descurcă cu un antrenor care nu-i place, ce face în relația cu arbitrii, vorbește sau nu o limbă străină, pe ce sistem se pliază, este sau nu adaptabil. Și multe altele, pe care un scouter le urmărește luni de zile sau poate chiar ani întregi, fără ca jucătorul în cauză să știe.
„Decizie în trei, cu antrenorul și directorul sportiv"
- Ați renunțat vreodată la un jucător din cauze private, mai stranii? - Pusesem ochii pe un fotbalist extraordinar, însă am aflat că, atunci când bea un pahar sau se enervează, face circ mare. Sărise și de la etajul unu. Avea deseori și probleme cu antrenorul. Astea sunt lucruri care nu se observă, nu apare nimic în presă, dar le captezi din diferite surse și spui: „Nu, mulțumesc, nu avem nevoie!”.
- La un club serios, ce cuvânt are un scouter în finalizarea unui transfer?
- E un vector foarte important. De exemplu, antrenorul solicită un anumit profil de fotbalist, știm cam pe ce buget contăm, eu propun jucătorul după o monitorizare amănunțită, înaintez un raport, discut cu tehnicianul și directorul sportiv dacă semnăm sau nu. Dacă unul din trei spune că nu-i place, mai bine nu aducem fotbalistul. Cam ăsta e circuitul pe scurt. Iar dacă un antrenor sau un director sportiv vine personal să vadă live un jucător, să știți că în spate e deja o muncă titanică a scouterilor, de cel puțin câteva luni.
"Unii se cred importanți doar pentru că le apare pe CV un club titrat"
- Jucătorii români nu prea mai au căutare, semn că probabil cad la triere inclusiv pe aceste rapoarte secrete de scouting.
- Sunt mulți fotbaliști români talentați, care reprezintă însă deocamdată soluții pentru echipe mediocre din Europa. E greu să intri la Real Madrid, Manchester United sau Bayern. Problema e că ar trebui pus accent pe pregătire și dezvoltare încă de la Academiile de juniori. Să fie trimiși copiii inclusiv într-o tabără de două săptămâni, la un schimb de experiență. Pentru că atunci când ajunge afară nu știe să se acomodeze. Trebuie să meargă cu tramvaiul, să-și cumpere dimineața un corn, să respecte la sânge reguli riguroase ale cluburilor. Să vorbească o limbă străină. Mulți ajung la 22 de ani și habar n-au ce înseamnă mentalitatea din fotbalul de afară.
- Iar sistemul îi pedepsește!
- E valabil nu doar la români. Dacă nu ești pregătit total pentru o experiență la nivel profesionist înalt și nu ai o educație construită în timp în familie și la club, cazi repede pe o pantă descendentă și nu mai ai cum să revii. Ajung unii să semneze de pe o zi pe alta un contract bun, nu pot rezista la nivelul respectiv, sunt împinși la o echipă cu pretenții mai mici, dar se cred deja jucători importanți doar pentru că le apare un club titrat pe CV. Un astfel de fotbalist strică un vestiar. Același pericol există și dacă aduci un jucător cu salariu foarte mare, peste ce plătești la restul lotului.
"Românii se pot gândi la Austria, Ungaria, Croația, Cehia"
- Vi se pare că Man, Coman sau Mihăilă, jucători puși acum în vitrina Ligii 1, pot pleca în străinătate pe sume de ordinul a 20 de milioane de euro, cum se tot trâmbițează?
- Aș dori să se întâmple așa, ar fi nemaipomenit, i-aș propune și i-aș susține oricând. Totuși, nu cred că un jucător român din Liga 1 poate fi vândut la ora asta cu 20 de milioane de euro. Campionatul intern ar oferi acum variante de transfer prin Austria, Ungaria, Croația, Cehia. Mai complicat să ajungi din România direct la cluburile de top din Spania, Germania, Anglia, Franța sau Italia.
- Ce știți despre scoutingul cluburilor românești?
- Din câte cunosc, cluburile din România nu au scouteri angajați. E un domeniu descoperit. În Ungaria, de pildă, fiecare echipă trebuie să prezinte la raportul de audit un departament propriu de scouting. Și asta nu înseamnă doi, trei oameni, ci sectoare substanțiale, cu bugete dedicate. A fi scouter e cu totul altă meserie decât antrenor sau director sportiv. Știu, peste tot sunt tehnicieni prieteni cu manageri sau impresari, se pot gândi să realizeze transferuri după alte principii, dar astfel de amiciții nu înseamnă nimic dacă vrei să cunoști profilul corect și complet al unui fotbalist susceptibil de a fi achiziționat.
Raport de 300 de pagini
- Cam cât de gros poate fi un dosar de monitorizare?
- Am avut un raport de vreo 300 de pagini despre un antrenor, document ajuns la președinte, la directorul sportiv pentru suport în luarea deciziei. De obicei, sunt zeci de pagini la jucători cu detalii relevante. Cred că am strâns circa 5.000 de fotbaliști în bazele de date ale cluburilor la care am lucrat, astfel încât, atunci când un antrenor îți cere un anumit profil, poți avea deja la îndemână anumite soluții. Sigur, informațiile rămân la cluburi, dar datele le am și eu în minte.
- La Zimbru Chișinău cum ați ajuns?
- Am relații pe toată planeta. Iar acum am primit o propunere interesantă, m-am documentat și am acceptat, pentru că Zimbru e într-o etapă de relansare totală la nivel de management, viziune și obiective. Va trebui să clădim ceva nou și vom pune mare accent pe Academie, unde sunt 550 de copii. Proiectul aparține unei companii din Luxemburg, fondată de un fost fotbalist, al cărui nume e însă confidențial
"O sperietură îngrozitoare în Rwanda"
Hadnagy mărturisește că a călătorit în 76 de țări în peregrinările sale de scouter. O pățanie din Africa:„Am mers în Rwanda să văd un fotbalist foarte bun, care avea să rateze însă testul medical. În capitala Kigali am dat în decembrie peste o temperatură de 45 de grade, un miros special din cauza căldurii și un peisaj social care mă îndemna să las totul baltă și să fac imediat stânga-mprejur înapoi spre casă. Tipi înarmați în aeroport, priviri amenințătoare pe stradă. Mă simțeam ca și cum oamenii aveau ceva cu mine personal.
Am fost speriat și după ce am plecat cu mașina cu un șofer către o partidă programată la vreo 200 de kilometri distanță. Mergeam pe niște drumeaguri izolate, am trecut și pe lângă rezervația de gorile. La un moment dat, șoferul a coborât să-și cumpere ceva, iar eu mă uitam unde mi-e geanta și-mi calculam pe unde să fug la nevoie. Am scăpat cu bine, dar am tras o sperietură îngrozitoare".
„Adrian Rus e un jucător foarte apreciat la Vidi. Dacă nu mă înșel, a avut la un moment dat niște probleme medicale, însă astea au trecut. Mi s-a cerut și mie o părere când a fost cumpărat și firește că am avut cuvinte favorabile
Nu vreau să vorbesc despre investițiile maghiare în fotbalul de la Sf. Gheorghe și Miercurea Ciuc. Cunosc și eu detalii doar din ce am citit în presă. În general, sportul în Ungaria e foarte susținut, iar infrastructura s-a dezvoltat enorm
La MOL Vidi am avut plăcerea să lucrez cu antrenori remarcabili, precum norvegianul Henning Berg, fostul jucător al lui Manchester United, om care a învățat meserie de la Ferguson. Și cu sârbul Marko Nikolici, care a adus și titlul din 2018. Acum e pe banca lui Lokomotiv Moscova”
Zsolt Hadnagy
2e numărul trofeelor cucerite în Ungaria de Zsolt Hadnagy în calitate de chief-scouter: Cupa Ligii cu Diosgyor și titlul național cu MOL Vidi
24 de milioane de euroe cota actuală a brazilianului Wesley Moraes (23 ani) de la Aston Villa, jucător remarcat de Hadnagy și aflat la un pas de transfer de la Trencin la MOL Vidi în 2016, dar direcționat finalmente de cehi către FC Bruges
{{text}}