Documentarul „Athlete A” (sau „Scandal în Gimnastica Americană”, în limba română), lansat de Netflix și care poate fi urmărit de câteva zile și în România, se focusează pe scandalul abuzurilor sexuale realizate de medicul Larry Nassar, la lotul național de gimnastică SUA, coordonat de soții Bela și Marta Karolyi.
În cadrul documentarului este inclusă și o parte despre contextul dezvoltării gimnasticii pe plan internațional, iar din această parte nu lipsește România și cea mai bună gimnastă a ei, Nadia Comăneci. Contextul prezentat și declarațiile sportivilor din acea perioadă oferă o perspectivă unică despre modul în care a fost și este percepută gimnastica românească de americani și nu numai.
Cum a schimbat Nadia Comăneci gimnastica
„Dacă facem o retrospectivă a echipelor din anii '50 sau '60, gimnastele erau niște tinere doamne. Asta a început să se schimbe la finalul anilor '60, dar s-a consolidat în 1976 când Nadia Comăneci a câștigat Olimpiada la 14 ani. A început nebunia fetițelor care voiau să facă gimnastică și să ajungă ca ea. Fața gimnasticii s-a schimbat, a întinerit”, spune fosta gimnastă americană Jennifer Sey (51 de ani), campioană națională în 1986, în documentarul „Athlete A”.
Asta a dat însă, naștere, unui mediu periculos. Dacă în majoritatea sporturilor atleții profesioniști sunt adulți și pot lua decizii pentru ei, în gimnastică sportivele sunt minore, iar unele intră în această disciplină încă de la vârste fragede, de la 3, 4 sau 5 ani.
„Cred că oamenii credeau cu adevărat că trebuie să fii mic pentru a executa mișcări dificile în gimnastică. Antrenorii puteau controla mai bine fetele mici”, mai spune Jennifer.
„Bela și Marta Karolyi făceau parte din sistemul lui Ceaușescu”
„E important de știut că regimul lui Ceaușescu a fost, fără îndoială, cel mai represiv din Blocul Estic, iar familia Karoly făcea parte din acel sistem”, spune Mark Alesia, reporter american de investigații la The Indianapolis Star, publicația care a scris prima despre scandalul abuzurilor sexuale din gimnastica americană.
Geza Pozsar, fostul coregraf care a lucrat cu soții Karolyi în perioada 1974-2002, apare și el în documentar și povestește despre perioada în care România domina gimnastica mondială.
„Românii au pornit trendul de a antrena gimnaste foarte tinere. Erau selectate de la șase ani, de la grădinițe și școli elementare, și le testam flexibilitatea, forța și curajul. Trebuie să punem totul în contextul Războiului Rece. Uniunea Sovietică sau România nu puteau fabrica produse mai bune ca SUA. Dar o aveau pe Nadia Comăneci. Nadia a fost cel mai bun produs al României”, afirmă el.
De ce nu zâmbea Nadia Comăneci
Imediat după exercițiul perfect, „fără cusur”, de la Olimpiada din 1976, când Nadia a luat acel perfect 10, comentatorul a exclamat: „Iată zâmbetul! Cinicii spun că ar fi fost exersat, deoarece zâmbește foarte rar”. Și într-adevăr, Nadia Comâneci zâmbea foarte rar, chiar dacă era pe culmile performanței sportive, iată de ce zâmbetul ei subtil de la finalul exercițiului a fost imediat remarcat.
Într-un interviu din acea perioadă, Nadia e întrebată de un reporter: „De ce zâmbești atât de puțin?”. Răspunsul vine însă de la antrenorul ei: „Pentru că se gândește mereu la exercițiile ei”.
Gimnastele din America vedeau, însă, altfel această atitudine. „În 1976, Nadia era modelul tuturor, iar rușii, români și est-germanii, adică întregul Bloc Comunist, erau cei mai buni la acest sport. Noi mergeam la competiții, iar ele, gimnastele, păreau mereu speriate. Nu le vedeai vorbind între ele și arătau mereu ca niște roboți. Pot să spun doar că sportivele nu păreau deloc fericite”, spune Tracee Talavera (53 de ani), componentă a echipei olimpice a SUA în 1984.
Metodologia succesului în gimnastică: control total și violență
„De la bun început, Bela a venit cu ideea de a le controla total pe fete. Voia control absolut. Bela le controla greutatea. Urcau zilnic pe cântar. Striga la ele și le umilea: «Vacă grasă», «Ești un porc». Le pălmuia pe fete. Acestea erau foarte speriate. Marta obișnuia să le ia de gât și să își înfigă degetele în el. Și le pălmuia foarte mult. Fetelor le rămânea urma inelelor pe obraji. I-am raportat la autorități, dar trebuie să înțelegeți că nimeni nu lua nicio măsură ca să-i oprească. În România, acest lucru era tolerat”, povestește coregraful Geza Pozsar modul în care lucrau soții Karolyi cu Nadia și colegele ei.
Această metodologie a succesului în gimnastică introdusă de Marta și Bela Karolyi a fost confirmată și de Jennifer Sey: „Am început acest sport la jumătatea anilor '70. Aș putea spune că metodologia standard aplicată de antrenori în gimnastica de elită era cruzimea. Aceasta era metodologia acceptată. Puteai fi cât de crud doreai pentru a scoate totul de la o sportivă. Apoi au venit Bela și Marta Karolyi și au validat această abordare”.
Fuga soților Karolyi în America
În 1981, soții Karolyi, alături de Geza Pozsar, au fugit în America, iar ziarele au titrat: „Trei români dezertează”.
„Am dezertat împreună. Știam că în Statele Unite sunt multe atlete talentate. Le văzusem la competițiile internaționale. Știam că e un teren foarte fertil pentru sportivii din Statele Unite”, povestește Geza.
Ulterior, la lotul național al SUA, soții Karolyi au început să copieze stilul patentat deja cu succes în România și să îl implementeze în America. Sportivele selecționate în lotul național erau complet izolate la baza sportivă din Texas a soților Karolyi, iar părințiilor le era complet interzis să pătrundă pe propietate și nici nu puteau vorbi la telefon cu copiii lor, deoarece în zona bazei sportive nu exista semnal.
Asta a dus la un mediu periculos, în care gimnastele au fost abuzate.
America a depășit România în această disciplină și a devenit numărul 1. Cu prețul sacrificării sportivelor sale minore.
Citește și alte știri despre gimnastică:
S-a stins primul campion mondial american » A fost coleg de generație cu soțul Nadiei Comăneci
{{text}}