Laszlo Balint, antrenorul de 41 de ani de UTA Arad, povestește cum a trăit play-off-ul din Liga 2 și ce așteptări are de la echipa sa la revenirea pe prima scenă.
- Domnule Balint, un play-off scurt, de 5 meciuri, dar mai intens decât un campionat întreg. Cum a fost?
- Și din punct de vedere personal, dar și profesional, o provocare. De la înjumătățirea punctelor la desfășurarea propriu-zisă a competiției a fost foarte greu de gestionat. Pentru toată lumea: eu, jucători, cei de la birouri. A mai venit la început și acea amânare, a primului meci, cu Petrolul, când noi eram concentrați și focusați pe un start bun.
- Amânare cu Petrolul, apoi eșec cu Turris.
- Așa este. Un rezultat la care chiar nu ne gândeam, mai ales că am jucat pe teren propriu, unde parcursul nostru fusese impecabil. O avalanșă de emoții a creat tot acest play-off, a fost un carusel de trăiri. Iar ca moment-cheie a fost meciul de la Mioveni, unde am reușit să ne adunăm cu toții și să scoatem la iveală spiritul nostru, cel care ne-a adus în fruntea Ligii a 2-a cu un avantaj mare. Apoi a venit iar o umbră, durerea înfrângerii cu Rapid. Nu-ți dai seama cât ne-am dorit atunci să oferim o bucurie suporterilor... Toți se pregăteau de sărbătoare. Și acum am regretul acelei înfrângeri dureroase.
„L-am sunat pe Lincar"
- Doar 5 meciuri și totuși atât de multe de povestit.
- 5 meciuri care sunt egale cu 5 ani din viață. Atât am pierdut! Însă îți zic sincer că nu regret deloc. De când am semnat cu UTA, mi-am asumat un parcurs bun. Am investit aici fiecare strop de energie.
- Ați avut vreun moment de teamă? Pentru că orice detaliu v-ar fi putut trimite pe locul 3 sau, mai rău, în afara podiumului. O greșeală de arbitraj, un cartonaș roșu, orice.
- Foarte bine punctat. Puțină lume și-a dat seama că aceste 5 runde nu vor semăna deloc cu ceea ce se întâmplase înainte. Puteau apărea multe detalii care să influențeze soarta campionatului. Iar dovadă pentru ceea ce spun stă faptul că nicio echipă gazdă n-a câștigat. Aici ne putem da seama cât au contat lipsa spectatorilor, presiunea fiecărui meci, la fel responsabilitatea financiară pe care fiecare club a avut-o. 4 din 6 echipe din acest play-off erau foarte iubite, aveau suporteri care ar fi contat la orice partidă disputată acasă. A fost un play-off unic în istorie, nu vom mai avea niciodată o astfel de situație excepțională. A fost o experiență utilă pentru fiecare antrenor. Iar pentru mine, una și mai bună întrucât am putut zâmbi la final. Am vorbit cu Erik Lincar pentru că ce a trăit el a fost... L-am încurajat, ratarea promovării într-o asemenea manieră poate fi traumatizantă. Mă bucur că am simțit faptul că are forța necesară de a trece peste tot și de a merge mai departe.
Suporterii au prins încredere că putem promova când au văzut parcursul foarte bun. Atunci au ridicat ștacheta foarte sus. Iar rezultatele din play-off au adus puțină teamă, frustrare. Dorința lor a fost mereu de a vedea UTA în prima divizie
- Laszlo Balint
„Îngrijorarea e cea mai mare otravă pentru creier"
- La ce vă gândeați înaintea ultimului meci?
- A fost o săptămână dificilă. După eșecul cu Rapid au fost și acele momente tensionate, cu nemulțumirea și frustrarea suporterilor. I-am înțeles. Mă bucur că ne-au susținut până în ultimul moment. Și ei cred că ne-au înțeles pe noi, până la urmă UTA a fost pe primul loc în fiecare etapă din acest play-off. Cred că promovarea o merităm din plin.
- A apărut și teama de eșec?
- Îngrijorarea e cea mai mare otravă pentru creier. Asta e ceea ce eu cred. M-am concentrat pe echipă, pe aspectul mental al jucătorilor. M-am focusat strict pe acest lucru și le-am dat încredere băieților prin tot ce am făcut în săptămâna premergătoare meciului. Mă bucur foarte mult acum, se simțea tensiunea de când ne-am suit în autocar și am plecat la Pitești. Bucuria din autocar de la plecare a compensat tot. Din păcate, cu actualul context, nu am putut sărbători prea mult.
75 de ania împlinit UTA în luna aprilie a acestui an
„Rămânem în istorie"
- Mai puteați da ochii cu ultrașii dacă ratați totul?
- Nu m-am gândit la asta. Vara trecută, UTA se zbătea în mediocritate, cu tot respectul pentru cei care au fost aici. Iar eu mi-am asumat încercarea de a atinge un vis: promovarea. Fanii au dus lipsa unei asemenea performanțe. Sigur, pentru istoria recentă e un câștig, dar pentru un club ca UTA trebuie să fie doar un pas. O echipă de asemenea tradiție trebuie să se stabilizeze la nivel de Liga 1, iar apoi să țintească locurile fruntașe.
- Văd și acum momentele cu dumneavoastră după meci, cu acea problemă musculară. Ce s-a întâmplat?
- (Râde) Da, da. Am avut o problemă musculară dinainte de meci. Cred că am făcut o leziune, dar descătușarea a fost fantastică. Mi se face pielea de găină și acum când mă gândesc la acele momente din final, când ambele echipe se bucurau. Acele momente care au scos la iveală atâtea energii pozitive. Vor rămâne în istorie. Nu s-a mai întâmplat nicăieri în lume așa ceva, cel puțin nu îmi aduc aminte. Ce meciuri pe muchie de cuțit! Nu poți cumpăra asta cu nimic, cu nicio sumă de bani din lume. Iar când am pus mâna pe trofeu a fost ceva...
6 titluride campioană are formația din Arad, ultimul în 1970
- Acum vă pregătiți de revenirea în Liga 1, unde diferențele sunt mari, din toate punctele de vedere, nu?
- Avem discuții cu autoritățile locale să continue să ne sprijine cum au făcut-o și până acum. Mai sunt discuții și cu câțiva sponsori, firme importante din Arad. După promovare au fost mulți care și-au manifestat interesul de a veni să ajute. S-a creat o emulație fantastică. Din păcate, lipsa suporterilor constituie un mare minus. Sunt convins că pe acest stadion nou s-ar fi jucat având casa închisă. Acum, asta este situația, o luăm pas cu pas. Am adus jucători care cu siguranță vin cu un plus de valoare, sunt fotbaliști de o calitate certă.
- Viitorul, apoi Astra. E bine, e rău? Puteți ieși cu 0 puncte din primele două dueluri...
- E posibil orice. În primul rând, să trecem peste tot ce se întâmplă acum. Să pregătim apoi debutul în Liga 1. Mie îmi place să o luăm meci cu meci. Sună ca un clișeu, dar așa am reușit să promovăm. Primul joc e cu Viitorul, o fostă campioană, o echipă cu o identitate pronunțată ca exprimare în joc. Hagi a implementat o filosofie foarte frumoasă, sunt convins că așa va rămâne indiferent de antrenor. Mă bucur că jucătorii mei sunt entuziasmați. Mizez pe mixul de jucători, cei cu experiență ca Hora, Erico, Morar sau Roșu cu cei care poate n-au jucat până acum la nivelul Ligii 1. Sunt convins că vom diminua impactul și că vom face o figură frumoasă, în ciuda diferenței valorice certe.
Lucrăm pe toate fronturile. Din păcate, prăpastia financiară între Liga 1 și Liga a 2-a e foarte mare. Noi nici măcar la nivel de Liga a 2-a, ca buget, nu eram între primele 5. Aici provocarea e și mai mare, căutăm să reglăm puțin această balanță
- Laszlo Balint
12 aniau trecut de la ultima prezență a „Bătrânei Doamne" în prima divize
{{text}}