Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a publicat într-un editorial pe republica.ro o fotografie inedită cu el și Ion Țiriac, ca ilustrație la un comentariu despre interviul dat de Țiriac în GSP.
- În editorialul „Intersecții pe str. Timpului” de pe site-ul republica.ro, Cristian Tudor Popescu a publicat o fotografie din România – SUA 2-3, finala Cupei Davis 1972, disputată la București.
- În imaginea din timpul meciului Ion Țiriac - Tom Gorman, 4-6, 2-6, 6-4, 6-3, 6-2 apare și jurnalistul Cristian Tudor Popescu.
„Băiatul de mingi este numitul ctp de azi,pe atunci cu ceva păr. Cea mai veche și cea mai puternică amintire cu Ion Țiriac este fața lui, în lumina slabă a înserării, tetanizată de oboseală, deformându-se ca a unui mort la contactul cu fața lui nea Fane. Căpitanul nejucător al echipei de Cupa Davis, Ștefan Georgescu, îl strângea în brațe după victoria de necrezut asupra lui Tom Gorman, în prima zi a finalei România-SUA de la București, scrie CTP.
FOTO: Cristian Tudor Popescu, în spate, la meciul lui Ion Țiriac„Poziția lui Țiriac în cazul descalificării lui Djokovic e alcătuită din: cinism, o diversiune și o ticăloșie de neuitat”
Jurnalistul a comentat și interviul lui Ion Țiriac pentru GSP.ro. Omul de afaceri a spus, printre altele, că eliminarea lui Djokovic a adus prejudicii turneului și că arbitra părea neatentă la joc când a fost lovită de mingea numărului 1 mondial.
„Poziția lui Ion Țiriac în cazul descalificării lui Djoković la US Open e alcătuită, în opinia mea, din: cinism pecuniar fără de lege, o diversiune și o ticăloșie de neuitat.
1. «Nu cred că Djoković merita să fie eliminat, în special într-un turneu unde ăștia n-au un megastar. E Serena Williams, dar în rest nu e nimeni acolo. Astfel, arbitrii au furat 30% din valoarea turneului». Adică, ce-i asta?! Nimic altceva decât că, în viziunea dlui Țiriac, legea e pe bani, ea se aplică sau nu, în funcție de câte procente aduce turneului un jucător. Dacă în cauză ar fi fost, să zicem, nr. 100 ATP, atunci el putea fi eliminat fără probleme, că nu se pierdeau procente. Unde-i lege, nu-i tocmeală?! Ce prostie, ne învață dl Țiriac, tocmeala e legea.
2. «Nu e prima oară când un arbitru e lovit de minge. Cu foarte mulți ani în urmă, un suedez, încă junior (Edberg – n.m.), servește, lovește arbitrul de linie cu mingea, omul cade, se lovește cu capul de pământ și moare. Meciul nu s-a întrerupt, Edberg nu a fost descalificat, ba chiar a câștigat turneul de la New York».
O diversiune orbitoare. Un jucător care e în meci și servește nu e niciodată făcut răspunzător pentru lovirea unui arbitru – mingea vine de departe, de la peste 25 de metri, arbitrul e dator să se ferească – regulamentul e clar în acest caz și a fost aplicat corect.
Dar meciul Djoković-Carreno Busta era în pauză, se încheiase ghemul pierdut de sârb pe propriul serviciu. Djoković a expediat mingea cu racheta, în bătaie de joc, de la câțiva metri, la înălțimea bustului unei ființe umane, fără să se uite, aproape întors cu spatele spre fundul terenului. Lovitură periculoasă, cu desăvârșire interzisă de regulament, lucru de care Djoković și-a dat seama în fracțiunea de secundă după ce a comis-o.
3. «Arbitra trebuia să se uite la meci, să se ferească, mingea aia a venit cu 40-50 km/h. Dacă nu te uiți, stai acasă, nu fi arbitru! »
Doamna arbitru nu avea la ce să se uite, jocul era oprit pentru cel puțin un minut, nu era datoare să fie pregătită, era în pe loc repaus, nu aplecată, cu palmele pe genunchi, în gardă, așa cum este în timpul jocului. Treaba ei era, exclusiv, să se uite la minge și la tușă când se joacă, nu la jucătorul Djoković care se îndrepta spre banca de odihnă. Să scoți vinovată, incredibil, victima unei astfel de agresiuni, cum procedează dl Țiriac, asta știau să facă foarte bine „organele” în regimul comunist...
Victorie cu orice preț? Ion Țiriac cel din ultimii ani înseamnă pentru mine o înfrângere”, a comentat Cristian Tudor Popescu.
{{text}}