Giovanni Becali, cel mai important agent de jucători de după 1990, ulterior condamnat în „Dosarul Transferurilor” pentru ilegalități făcute în fotbal, a fost invitat la „Prietenii lui Ovidiu”. Acesta a povestit detalii neștiute din 1990, când a început să facă primele transferuri în Spania.
- Emisiunea „Prietenii lui Ovidiu” este difuzată în fiecare miercuri, de la ora 21:00. Poate fi urmărită pe pe site-ul www.GSP.ro, pe pagina de facebook a Gazetei (link AICI), pe contul de Youtube al Gazetei (abonează-te aici), în format podcast pe principalele platforme de distribuție a podcasturilor: Apple Podcast și Spotify.
- Giovanni, când ai început să faci spectacol în impresariat?
- În '90 eu l-am transferat pe Mateuț la Zaragoza. Atunci am intrat în fotbalul spaniol, occidental. Am cunoscut impresari, dar erau rezervați, nu aveau tupeul și nici foamea mea. Eu aveam foame, Ovidiu! Aveam o familie în Germania, aveam și primul copil... Eram un băiat care venea de pe stradă și voiam să-mi creez ceva în viață, să-mi deschid uși. Prima ușă am deschis-o cu Mateuț, apoi cu un băiat Simion, cu Buia la Barcelona B. Și-apoi a venit anul '92, când am intrat în biroul lui Mendoza.
- Fostul președinte al lui Real Madrid.
- Da, când Gică Hagi a zis că vrea să plece de la Real Madrid, după doi ani petrecuți acolo. Atunci a venit oferta cu Brescia și aici a fost intrarea mea...
- Dar, zi-mi, te rog...
- Ovidiu! Dacă am intrat la Menzona în birou așa intram și la Gaspart (n.r. Joan Gaspart Solves - președinte FC Barcelona), apoi la altul și tot așa... Gaspart, de exemplu, primul transfer pe care l-am făcut cu Stoicikov. Avea Gaspart să-mi dea niște bani, nu plătea și am intrat la Nunez (n.r. José Luis Núñez Clemente - președintele FC Barcelona) în birou. Avea o secretară, mi-am luat niște sandviciuri, am luat o Cola și n-am plecat.
- Așa.
- Pe la 8 seara, coboară Nunez și zice: „Giovanni, ești aici?!”. „Eu nu plec d-aici! Vreau banii!". "Stai că trebuie să vorbesc cu Gaspart". "De la Gaspart vin!". Nu doar că Nunez era președintele Barcelonei, era cel mai mare constructor imobiliar! A certat-o pe secretară că de ce nu l-a anunțat că sunt acolo, dar astea erau vrăjeli pe care eu le-aveam fumate. A plecat...
- Și te-a lăsat acolo?
- S-a suit într-un Mercedes 190, care era cam lux pe timpul ăla, dar am intrat după el. „Presidente, nu plec decât când îmi dai banii". În mașină mi-a semnat cecul, la revedere și cu asta, basta!
{{text}}