Diego Maradona a murit. Prima confruntare mare între România și Argentina lui Maradona a fost în 1982, la Rosario, într-un turneu amical înainte ca gazdele, campioana mondială-en-titre, să joace la CM din Spania. Argentina s-a impus cu 1-0, iar Viorel Turcu își amintește cu plăcere meciurile din acel turneu și confruntarea cu Maradona.
- Maradona, aflat în locuința lui din Tigre, a suferit un stop cardiorespirator.
Viorel Turcu are 7 meciuri și un gol la echipa națională. Toate, în anul 1982. Prima sa ieșire în afara Europei a fost chiar în Argentina lui Maradona, în debutul unui turneu sud-american ce a cuprins și un meci cu Peru (0-2), dar și unul cu Chile (3-2).
Meciul s-a terminat 0-1, iar Turcu, pe atunci la FC Argeș, trecut, ulterior, pe la Steaua, Dinamo, FC Olt, UTA și pe la echipe din Moldova și Ungaria, putea înscrie și primul său gol pentru selecționată. „Mi-a fost anulat. Ofsaid. Ei zic că a fost ofsaid”, se amuză, după aproape patru decenii, Turcu.
- Domnule Turcu, ați fost primii români care l-au înfruntat pe Maradona.
- Parcă a mai fost și generația lui Dobrin. Eu așa țin minte (n.r. România a mai jucat contra Argentinei și în 1978, înainte ca trupa lui Kempes să iasă campioană mondială, însă Maradona n-a jucat în acel meci). În orice caz, am fost printre primii.
- Presupun că ați pregătit meciul cu totul pe Maradona, nu? Sau încă nu avea faima de după 1986?
- (se amuză) Stai să vezi. Înainte de meci, nea Mircea Lucescu ne-a luat pe fiecare în parte. Pe Aurică Țicleanu, care urma să-l țină pe Maradona, l-a lăsat la urmă.
- Ce i-a zis?
- Ceva de genul „Aurică, faci ce poți!”. Ce putea să îi zică?
- Și? A făcut ce a putut?
- Da, da! Aurică era un fotbalist foarte bun, avea o condiție fizică exemplară. Putea să se țină după om pe tot terenul. Și asta s-a și întâmplat. A, că a mai făcut Maradona câteva faze, da, normal, era impresionant. Dar, per total, s-a achitat de sarcini.
Viorel Turcu: „Ăsta o are lipită? Nu are cum”
- Văd că meciul s-a jucat și la Rosario.
- Exact. A fost incredibil încă de dinainte de joc, deși era amical. Am stat la un hotel în care erau și băieții din „naționala” lor. Inclusiv Maradona. Când ieșea pe hol, începea un vuiet de afară, izbucnea lumea în urale.
- Ați încercat să faceți ceva, să intrați în vorbă cu el?
- Ei, crezi că ne băga în seamă? Uite, chiar, am coborât la un moment dat la masă cu Ilie Balaci, Dumnezeu să-l ierte. Și Ilie îl vede pe Maradona. Coborâse și el la restaurant. Și începe să râdă Ilie, „hai să plecăm, că îl facem de râs!”. Aveam niște treninguri d-alea de bumbac, scria ROMÂNIA pe noi, și niște tricouri cu mânecă scurtă pe dedesubt, d-alea de, la prima ploaie, se fac cu mânecă lungă (râde)
- Îmi dau seama că, după, a fost bătaie pe tricou.
- Ah, păi cred că a fost singurul care n-a făcut schimb. Eu l-am prins pe al lui Tarantini (n.r. Campion mondial în 1978, jucător la Boca, Birmingham City, River, Bastia, Toulouse etc).
- Atmosfera?
- Vai. Erau șanțuri cu apă de jur împrejur, să nu intre lumea pe teren. Noi am pătruns pe un podeț rabatabil. Și-apoi, la antrenament, a intrat Diego. Am rămas mască, toți, lumea era în urale.
- Mască de ce făcea la antrenament.
- Exact, exact. Păi ne ziceam unul altuia, băi, ăsta o are lipită de picior? Nu are cum!
O altfel de revedere cu Cubillas
- Cum de ați reușit să jucați atunci cu Argentina? Înainte de Mondial, era campioana mondiala en-titre.
- Îți zic sincer, cred că a fost mâna lui nea Mircea. El ne-a scos în lume. Până atunci, se jucau amicale rar cu echipe tari. Mai prindeai o Albanie, o Bulgarie, țări de pe lângă noi. Atunci am bifat 3 meciuri amicale la rând în America de Sud. Și am jucat și cu Peru. Hai să fac o paranteză.
- Sigur.
- Eu sunt născut în 1960. Ca Maradona. Ei, în 1970, eram singurul de la mine din sat, de la Popești, din Argeș, cu televizor. Era un televizor alb-negru, Miraj, pe care ne uitam cu vecinii, erau toți strânși la noi în curte. Și am văzut niște meciuri tari. Ne-a plăcut mult „naționala” din Peru. Au ajuns până în sferturi. Aveau niște jucători de poveste. Ei, nici nu mă gândeam eu atunci că o să joc fotbal, că o să ajung la echipa națională, ne plăcea Teofilo Cubillas. Și Cubillas de la televizor a jucat împotriva mea în Peru. Era deja bătrân, aproape de retragere, dar nu-mi venea să cred că e același.
Viorel Turcu, ajuns la 60 de ani, are trei titluri de campion în Divizia A cu trei echipe diferite (Argeș, Dinamo, Steaua).
El este cunoscut și datorită poveștii triste de viață pe care a depănat-o la emisiunea GSP Live în septembrie: a rămas fără copil, fără soție și i-au fost amputate ambele picioare după probleme de sănătate debutate în 1996 cu un diabet.
VIDEO. Rezumatul meciului Argentina - România 1-0
A murit Diego Maradona. Cifrele unei legende:
- Maradona a jucat la 6 cluburi: Argentinos (1976-1981), Boca (1981-1982 și 1995-1997), Barcelona (1982-1984), Napoli (1984-1991), Sevilla (1991-1992) și Newell's (1993-1994);
- 312 goluri a marcat Diego Maradona în 588 de meciuri jucate de-a lungul carierei la echipele de club;
- 91 de selecții a strâns „El Pibe de Oro” la naționala Argentinei în perioada 1977-1994;
- 10 trofee a cucerit El Diez, cele mai importante fiind Cupa Mondială (1986), titlurile în Serie A (1987, 1990) și Cupa UEFA (1989).
{{text}}