George Florescu (36 de ani), fostul „decar” al primei reprezentative, a rememorat la GSP Live aventura sa la echipa națională, unde a prins 11 meciuri între 2010 și 2012.
În urmă cu un deceniu, fostul selecționer Răzvan Lucescu lua o decizie care a provocat zeci de ecouri în fotbalul românesc. L-a convocat la prima reprezentativă pe George Florescu, cel care avea să devină cel mai controversat decar din istoria naționalei României.
La 10 ani distanță de la acel moment, cel poreclit „Geo Flores” a radiografiat prezența sa printre „tricolori”, vorbind despre contestatarii care l-au atacat la tot pasul, despre încărcătura numărului zece, dar și despre regretele acumulate în acea perioadă.
- George, prezența ta la echipa națională a stârnit atâtea discuții și controverse. În primul rând, voiam să te întreb cum ai descrie anii în care ai fost selecționat? Cum a fost acea perioadă pentru tine?
- Era o combinație între mândria de a juca pentru naționala României și o oarecare teamă de a nu dezamăgi. Vedeam că toate tunurile erau îndreptate către mine și asta mi-a luat din încredere. Fără încredere, un jucător nu va da niciodată 100%. Dacă aș fi avut mintea pe care o am acum, cu siguranță deciziile mele ar fi fost diferite, iar meciurile mele la națională ar fi fost mult mai multe.
George Florescu: „Știam că voi purta numărul 10 la națională. A fost Legea Atracției”
- Apropo de decizii. Mai regreți că ai ales să porți numărul 10 la prima reprezentativă? Crezi că a fost un număr cu o încărcătură mult prea mare?
- Una dintre cele mai importante decizii a fost că am luat numărul 10. Acum, n-aș mai fi procedat la fel. Aș fi putut să-i zic magazionerului că, de astăzi înainte, din cauza faptului că sunt mijlocaș defensiv, n-aș vrea să mă mai expun purtând numărul zece. Cu siguranță ar fi înțeles și antrenorii și cu siguranță aș fi îmbrăcat tricoul naționalei de mult mai multe ori doar prin prisma acestui motiv. Evoluțiile mele n-au fost chiar atât de rele, în ciuda criticilor care mi se aduceau.
- Dincolo de faptul că ai spus că regreți că ai luat numărul 10, ce sentiment te-a încercat atunci când ai îmbrăcat pentru prima oară acel tricou? Spuneai că în copilărie îți scriai cu carioca numele Hagi și numărul 10.
- M-a făcut să înțeleg mai bine anumite legi despre care am tot citit, cum ar fi Legea Atracției. Atunci când vizualizezi ceva, ești pur în gândire și corect față de Univers, față de oameni și natură, cu siguranță se va întâmpla. Asta a fost dovada perfectă pentru mine că ceea ce citeam, transpus în pagini de către niște oameni mari care au trăit de-a lungul timpului, s-a adeverit. Aveam acea dorința pură, copilărească. Nu voiam să fac rău nimănui ca să ajung să am numărul zece la națională. Știam că, la un moment dat, numărul acesta va fi al meu și asta s-a întâmplat.
George Florescu: „Am fost mitraliat! Trebuia să se găsească un țap ispășitor”
- La 10 ani distanță de când ai debutat la națională, ce explicații găsești pentru acel val de critici cu care te-ai confruntat?
- Trebuia să se găsească un țap ispășitor. Pentru că pe mine nu mă putea apăra nimeni, nejucând la unul dintre cluburile mari, am fost pur și simplu mitraliat. Îmi duc crucea în continuare, nu e nicio problemă. Eu sunt mândru că am jucat la echipa națională și sunt mândru că am purtat numărul zece. Regretul e mai mult între ghilimele, nu e neapărat un regret. Am jucat la naționala țării mele și am servit-o cât am putut de bine. Dacă unii au fost mai mult sau mai puțin mulțumiți, asta ține de părerea lor. Eu am fost mulțumit. N-am fost niciodată în a doua jumătate a echipei după cifrele InStat. Am jucat absolut toate meciurile de la echipa națională ca titular, cu doi antrenori, inclusiv cu Pițurcă! Asta însemna că, în momentul respectiv, nu era altul mai bun pe postul meu. Cam așa ar trebui să analizăm situația.
- Te-ai simțit singur împotriva tuturor la națională. Nici măcar colegii sau selecționerul nu au încercat la momentul respectiv să te apere în spațiul public?
- Colegii mei mă susțineau foarte mult. Selecționerii mă apărau foarte mult, atât în mediul public, cât și în fața echipei. Dacă nu m-ar fi apărat, probabil că nu m-ar mai fi chemat. Dacă un selecționer te bagă titular după tot acel val de critici, înseamnă că e de partea ta. Probabil că alți jucători, dacă erau în locul meu, ar fi clacat mult mai tare decât am făcut-o eu. De fapt, nu știu dacă am clacat, dar dacă nu erau acele critici, evolțiile mele ar fi fost și mai bune.
George Florescu: „Boloni m-a apreciat după meciul cu Franța”
- Descrie-mi sentimentul pe care l-ai avut când ai marcat cu Honduras. A fost unicul tău gol la echipa națională.
- Țin minte că nu știam cum să mă bucur. Simțeam o emoție, simțeam descătușare. Simțeam că am întors una dintre „palmele” pe care le-am primit. Voiam să mă bucur, să mă arunc pe jos, voiam să sar. A fost un sentiment deosebit și, în același timp, știam că merit. Probabil de asta s-a și întâmplat, meritam acel gol. Ca mijlocaș defenisv, nu prea marchezi foarte des.
- Trecând prin toate partidele jucate de tine la națională, meciul cu Franța a fost cel mai important al tău de la națională? Ce amintiri mai ai de la acea ciocnire de pe Stade de France?
- Da, țin minte meciul. Cred că a fost cel mai important meci al meu, am avut și o ocazie de a înscrie. Am făcut o partidă bună, din punctul meu de vedere. După meci, mi-a apreciat evoluția și Boloni. Nu știu cât de calificat e în ochii altor oameni, dar, pentru mine, a fost o apreciere deosebită. Boloni reprezintă istorie pentru România, atât ca jucător, cât și ca antrenor. Am făcut schimb de tricouri cu Benzema după meci.
11 selecțiia strâns Florescu la națională în perioada 2010-2012, marcând și un gol
10echipe sunt în CV-ul mijlocașului: U Cluj, Șerif Tiraspol, Torpedo Moscova, Midtjylland, Alania Vladikavkaz, Arsenal Kiev, Astra Giurgiu, Dinamo Moscova, Qabala și Omonia Nicosia
{{text}}